Români din Marea Britanie și Brexit: temeri, nesiguranță, determinare

Prim ministrul britanic Theresa May a spus că statutul celor peste trei milioane de cetățeni UE aflați în Marea Britanie va constitui o prioritate la negocierile ce vor începe curând cu privire la ieșirea țării din Uniune. Printre acești cetățeni se află și români, iar Petru Clej a stat de vorbă cu doi dintre ei despre starea lor de spirit la declanșarea procesului de ieșire a Marii Britanii din UE.

În Piața Westminster din fața palatului parlamentului din Londra s-au adunat câteva mii de demonstranți pro-UE, cu doar câteva zile înainte invocării de către premierul May a articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, prin care se declanșează procesul de ieșire din Uniune, care durează doi ani. 

În fața clădirii parlamentului am stat de vorbă cu Adrian Avăcăriței, de profesie tâmplar, aflat în Marea Britanie de 11 ani, și Cosmin Călin, consultant IT, aflat în Marea Britanie de trei ani. 

"Eu văd acest proces ca unul destul de tensionat. Chiar dacă am 10 ani aici îmi este frică, nu am garanția că pot rămâne aici, nu mai vorbesc de cei care sunt de mai puțin timp aici, nu văd o siguranță", spune Adrian. 

"N-aș putea spune că sunt foarte speriat de lucrul acesta. Până la urmă e de apreciat că au mers înainte, că au ascultat voința majoritară a electoratului și fac cele necesare, care poate fi bine sau rău, asta e altă discuție", este de părere Călin.

În Regatul Unit erau, potrivit estimărilor oficiale din 2015, 233000 de români. Acest număr este foarte probabil depășit azi, situându-se mai aproape de 300000. Mulți dintre ei încearcă să ia măsuri de legalizare a situației lor aici.

"Pentru început am făcut cerere de rezidență permanentă, la care au dreptul cei care s-au aflat aici legal de cinci ani. Am depus cererea acum patru luni și nu am încă niciun răspuns. Le-am dat telefon și mi-au spus că termenul de răspuns este între trei și șase luni, deci nu pot decât să aștept", spune Adrian. 

Cerere de rezidență permanentă

Formularul de cerere pentru reședință permanentă destinat cetățenilor EEA (UE + Norvegia, Islanda și Lichtenstein) are 85 de pagini și necesită și dovezi suplimentare privind intrările și ieșirile din Marea Britanie, care nu sunt întotdeauna ușor de obținut.

Adrian Avăcăriței și Cosmin Călin în Piața ParlamentuluiNici Adrian, nici Cosmin nu intenționează să plece din Marea Britanie

"Singurul lucru pe care l-am făcut cu ocazia asta a fost cererea pentru certificatul care se obține înaintea rezidenței pentru profesioniștii din UE, ceva ce nu aș fi făcut, dacă nu era Brexit. Intenționez să stau aici pentru a-mi lua cetățenia britanică și după aceea voi vedea, e interesant să te miști de colo-colo în Europa" povestește Cosmin.

Cererea de cetățenie poate fi făcută la un an după obținerea rezidenței permanente și spre deosebire de aceasta cetățenia britanică nu este un drept, ci o recompensă.

Adrian și-a cumprat recent casă cu credit ipotecar și pentru el viitorul pe termen lung este în Marea Britanie, în pofida experiențelor de rasism și xenofobie pe care le-a avut după referendumul din 23 iunie 2016, când electoratul britanic a votat în majoritate pentru ieșirea din UE. 

"Am simțit asta chiar din partea colegilor britanici, care au început să scrie pe pereți, chiar și la toalete - Întorceți-vă acasă", spune Adrian, în timp ce Cosmin spune că în mediul în care lucrează el nu a avut astfel de experiențe, fiindcă printre colegii săi sprijinul pentru rămânerea în UE a fost covârșitor.

Până la urmă, atât Adrian cât și Cosmin au intenția, în pofida incertitudinii generate de Brexit, să continue să lucreze și să trăiască în Marea Britanie și determinarea lor este împărtășită de mulți români care au venit aici pentru o viață mai bună.

Ascultați reportajul corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ
446

Facebook comments