ONG-urile arată statului român o realitate dură: nevoile dependenţilor de droguri sunt ignorate.

15861094463_15b719f121_b.jpg

@Fundaţia Parada

Agenţia Naţională Antidrog nu va mai primi sprijinul mai multor asociaţii, care o acuză de ineficienţă şi dezinteres

Fundația Parada, Sens Pozitiv, Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) și RHRN au anunțat marți că vor suspenda pe termen nelimitat colaborarea cu Agenția Națională Antidrog (ANA), deoarece consideră că aceasta nu-și îndeplinește misiunea asumată.

Asociaţiile au decis să suspende pe termen nelimitat colaborarea cu Agenţia Naţională Antidrog, pe care o acuză de ineficienţă şi dezinteres în raport cu o problemă care poate deveni o vulnerabilitate pentru sănătatea publică din România. 

Semnalul este unul de alarmă cu privire la situația actuală din domeniul prevenției consumului de droguri, al bolilor transmisibile și al politicilor publice deficitare din domeniu, politici care sunt gestionate în particular, instituțional, de către Agenția Națională Antidrog. Programele de interes național trebuiau lansate încă din 2015, pentru că vorbim de Strategia Națională Antidrog, din păcate, suntem în 2017 și nu vor fi lansate nici în acest an", a declarat marți, într-o conferință de presă, directorul executiv al Fundației Parada, Ionuț Jugureanu.

Organizaţiile membre ale Reţelei Române de Reducere a Riscurilor reclamă faptul că de câţiva ani Agenţia Naţională Antidrog nu-şi indeplineste misiunea asumată formal. 
Ceea ce se remarcă e ca statul depinde de iniţiativele private pentru a acoperi nevoile sociale şi medicale, iar riscul răspândirii de epidemii creşte şi din cauza  lipsei  de adecvare legislativă la condiţiile dure in realitate.

Dar dincolo de date complexitatea politicilor de gestionare a consumului de droguri ar trebui să ţină cont şi de experienţa lucrătorilor sociali,  care intră în contact cu diverse cazuri, iar realităţile de pe teren arată cât de complicată este situaţia.

Eugen Hriscu, medic psihiatru, spune că experienţa ultimilor ani de lucru cu ANA arată o inadecvare la nevoile reale şi anunţă ca asociatiile de profil nu le vor mai furniza date de acum încolo, până cand nu se vor vedea acţiuni concrete

Din datele aduntate se arată că în Bucureşti, de exemplu, există 533 de locuri disponibile gratuit pentru 10 000 de consumatori de droguri asumaţi oficial, dar numărul se poate dubla.

844

Facebook comments