PSD îi face pofta lui Iohanis și-i așează în vârful pixului un nou procuror șef (Evenimentul Zilei)

presedintele_klaus_iohannis.jpg

Proiectele de lege privind justiţia depuse la Parlament de PSD-ALDE menţin preşedintele în procedura de numire a procurorilor şefi, însă nu şi în cea de revocare şi stabilesc că şeful statului poate refuza doar o dată propunerile de numire, prevăd organizarea Inspecţiei Judiciare ca instituţie autonomă, precum şi înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, în cadrul Parchetului instanţei supreme.
Image source: 
presidency.ro

Alarmă pe bursă: piața scade de 10 ședințe consecutiv, anticipând un derapaj fiscal (Ziarul Financiar) - România plătește prea mult pentru energia din vânt (România liberă) - Românii strâng 53 euro lunar. La fel ca ungurii (Jurnalul Național) - Pariuri negre și în volei (Gazeta Sporturilor)

PSD îi face pofta lui Iohanis și-i așează în vârful pixului un nou procuror șef  (Evenimentul Zilei)

Președintele României nu doar că va numi în continuare președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general, șefii DNA și DIICOT, dar primește și atributul numirii șefului unei noi direcții care se va ocupa exclusiv cu anchetarea magistraților, potrivit proiectelor de modificare a legilor justiției pe care coaliția de guvernare PSD – ALDE l-a depus, ieri, în Parlament. Deși ALDE, dar și ministrul justiției, au susținut ca Iohannis să fie eliminat din procedura de numire a șefilor parchetelor, problema fusese tranșată politic, așa cum EVZ a informat în exclusivitate, într-o întâlnire neoficială între președintele PSD Liviu Dragnea și ambasadorul SUA în România Hans Klemm.

 

Alarmă pe bursă: piața scade de 10 ședințe consecutiv, anticipând un derapaj fiscal (Ziarul Financiar)

În pofida creşterii economice, indicele bursier BET a coborât la minimul din februarie, din cauza incertitudinii fiscale şi atacului la Pilon II de pensii. 
O schiţă sumbră şi dură a situaţiei econo­mi­ce actuale din România, creionată prin pris­ma unora dintre pilonii fundamentali: trend de scădere al bursei, dobânzi la credite la maxime şi un curs leu-euro care ar putea atinge 4,6 lei, cum nu a mai fost din 2012 încoace. De unde provin toate aceste elemente şi ce urmează? „Politicile fiscale şi salariale greşite ale gu­ver­­nului, aşteptările de majorare a unor taxe şi in­­certitudinile legislative au un impact ne­ga­tiv asu­pra potenţialului de creştere al pieţei din Ro­mâ­nia“, explică analistul economic Dra­goş Ca­bat. El spune că reducerea contribu­ţi­ilor la Pilon II de pensii a scăzut şi mai mult aşteptările pri­­vind potenţialul de creştere al pieţei româneşti.
Cursul de schimb fluctuează la 4,59 lei şi mai are doar câţiva paşi pentru a urca la 4,6 lei, iar un analist îl vede chiar la 4,8 lei până la închiderea acestui an, adică în doar două luni. 

 

România plătește prea mult pentru energia din vânt (România liberă)

România, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, a oferit în 2008 cea mai generoasă schemă de sprijin pentru energiile regenerabile dintre statele membre. De atunci, consumatorii români au plătit deja circa 5 miliarde $, alte 15 miliarde urmând să fie suportate până în 2030. Sprijinul generos oferit de statul român a determinat o goană uriașă a investitorilor, care s-au grăbit să prindă o bucată cat mai mare din cașcaval. Așa au apărut aproape peste noapte mii de MW instalați în centrale din surse regenerabile, din care peste 3.000 MW doar în eolian. Dar, în plus, deși valoarea investiției a fost de peste 5 miliarde euro, grosul banilor s-a dus tot spre țările producătoare de turbine eoliene. Industria și cercetarea românească nu au câștigat nimic. În plus, în timp ce statul supracompensa regenerabilele, mineritul romanesc a fost neglijat. Sprijinul ultra generos s-a întors și împotriva producătorilor, care s-au trezit că statul le-a redus ajutorul, din cauza impactului uriaș în factură.

 

Românii strâng 53 euro lunar. La fel ca ungurii (Jurnalul Național)

Populația din România a prins gustul economisirii după criza financiară din 2008, dar în ultimele 12 luni s-a întrecut pe sine. Ritmul de creștere al economiilor și investițiilor din ultimul an a fost cel mai mare dintre toate cele șapte țări din Europa Centrală și de Est: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Croația, Serbia și Austria. Totuși mai avem mult de recuperat, având în vedere că reușim să punem deoparte, în medie, numai 53 € lunar comparativ cu media zonei, care este de 91 €.

 

Pariuri negre și în volei (Gazeta Sporturilor)

Federația Română de Volei a ținut ascuns un fapt fără precedent:  trei sportivi,  Alexandru Muscină, Alexandru Cerșemba și Andrei Ursache, au fost depistați de o aplicație online a federației internaționale pentru că au pariat pe înfrângerea echipei lor din acel moment, Arcada Galați, în cupele europene. Și echipa chiar a pierdut. O investigație de Mirela Neag.

Revista presei românești - 1 noiembrie 2017.
198

Facebook comments