Întrebarea nr. 1 în scandalul fondurilor de pensii private (Ziarul Financiar)

sorin-paslaru_0.jpg

Sorin Pâslaru, redactor șef Ziarul Financiar
Image source: 
zf.ro

O armată de 35.000 de consilieri fiscali pentru a controla votul românilor (Adevărul) - Cu Iisus în celulă. Cum era sărbătorit Paştele în temniţele comuniste (România Liberă)- Banderola mai înseamnă ceva? (Gazeta Sporturilor)

Întrebarea nr. 1 în scandalul fondurilor de pensii private: cum vor contribui la venituri decente la pensie, în condiţiile în care sunt doar 300.000 de pensii facultative? (Ziarul Financiar)

Gafa făcută de NN Pensii prin trimiterea către cei 1,8 mili­oa­ne de contributori a unei aver­tizări privind posibilitatea naţio­nali­zării pensiilor private cu carac­ter obligatoriu, aşa-numitul pilon II, s-a soldat cu consecinţe se­rioase, scrie Sorin Pâslaru.
Directorului administratorului NN Pensii, Raluca Ţintoiu, i-a fost re­trasă autorizaţia de conducere, iar sistemul a fost pus în faţa unei cri­ze de comunicare şi chiar de încredere prin care nu a mai trecut.
Dincolo de discuţia privind naţionalizarea, despre care cei care conduc astăzi România spun că nici nu poate fi vorba, se ridică întrebarea: care este valoarea reală pentru economie şi societate a sistemului de pensii private pilon II, în condiţiile în care 7 milioane de contribuabili au în total active de 7 miliarde de euro, deci o medie de 1.000 de euro de persoană, la zece ani de la înfiinţarea sistemului? 
La un salariu mediu brut de 3.100 lei pe lună înseamnă o contribuţie lunară de 155 de lei, adică anual 1.800 de lei (400 de euro).
Sumele sunt insuficiente chiar şi după o acumulare de 30 de ani pentru o pensie decentă. De fapt sistemul acesta al pilonului II de pensii nu ar trebui să fie decât un impuls pentru aşa-numitul pilon III de pensii, care reprezintă contribuţiile facultative. Deşi sunt încurajate fiscal cu deduceri anuale de 400 de euro şi la angajat, şi la angajator, în sistemul pensiilor facultative nu sunt înscrişi decât 300.000 de contribuabili.
Faptul că oamenii nu contribuie şi la pensii facultative arată că nu sunt convinşi de justeţea acestui sistem şi nici administratorii de fonduri nu au făcut destul pentru a le arăta beneficiile sistemului.
Nici măcar legea de plată a pensiilor nu a fost până acum dată... Continuarea în Ziarul Financiar.

 

O armată de 35.000 de consilieri fiscali pentru a controla votul românilor (Adevărul)

Liderii PSD au fost de la început conştienţi că majorările uriaşe ale salariilor promise în campanie şi incluse în legea salarizării unitare nu pot fi susţinute de economia României. Dar a existat un plan secret care iese acum la iveală, scrie Ion M. Ioniță pe blogurile adevarul.ro. 
Guvernul va introduce impozitul global pe gospodărie şi va înfiinţa o armată de 35.000 de consilieri fiscali care să îndrume populaţia! Ce este o gospodărie în accepţiunea guvernului? Nu se ştie. Ideea este că toate veniturile acestei entităţi numită gospodărie vor fi verificate de armata de consilieri fiscali. Să ne închipuim cum ar funcţiona în România un asemenea sistem. Cine plăteşte cu salarii enorme consilierii fiscali? Guvernul. Ce vor face aceşti oameni? Vor intra în casele tuturor. Vor verifica. Vor şti totul. Vor decide care va fi nivelul impozitelor şi cel al deducerilor. Practic, viaţa tuturor va fi supravegheată direct de aceşti consilieri. Rezultatul? Nu poate fi decât unul, într-o ţară ca România. Controlul asupra votului. Poate că în marile oraşe va fi mai dificil. Aici oamenii sunt angajaţi, sunt mai greu de influenţat. Dar la ţară şi în oraşele mici? Sunt milioane de gospodării de subzistenţă. Veniturile ţin de creşterea unui viţel, vinderea unui miel, a unui porc. Depinde de consilierul fiscal modul în care calculează impozitul. Dacă te mişti bine ai toate şansele să nu ţi se treacă totul la catastif. Dacă nu, devii bun de plată şi pentru ce nu ai. Astfel vei fi mai grijuliu cu votul tău. Şi aşa lucrurile se leagă. Este sistemul perfect prin care cei de la putere nu vor mai pierde niciodată alegerile. Integral pe adevarul.ro

 

Cu Iisus în celulă. Cum era sărbătorit Paştele în temniţele comuniste (România Liberă)

„Azi noapte, Iisus mi-a intrat în celulă.” Aşa începe una dintre cele mai tulburătoare poezii ale Gulagului românesc, scrisă din spatele gratiilor de Radu Gyr. În lumea temniţelor comuniste, o lume a suferinţei, a terorii şi a morţii, Învierea Domnului a reprezentat un simbol al speranţei şi al rezistenţei prin credinţă. Ce însemna sărbătoarea Paştelui pentru cei închişi în puşcăriile politice ale anilor ’50 aflăm din memoriile lăsate de cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu şi de călugărul ortodox Nicolae Steinhardt.

 

Banderola mai înseamnă ceva? (Gazeta Sporturilor)

Clubul din Ștefan cel Mare, care a dat căpitani de legendă, atât propriei echipe, cât și naționalei, ca Mircea Lucescu, Cornel Dinu, Ionuț Lupescu, și-a pierdut identitatea. Gazeta a analizat ultimele 5 sezoane din Liga 1, iar rezultatul nu este îmbucurător. „Câinii roșii” au avut, începând cu 2012/2013, nu mai puțin de 22 de căpitani. Ca o comparație, Cornel Dinu a fost liderul din teren al alb-roșilor 13 ani. 

Revista presei românești - 14 aprilie 2017
774

Facebook comments