Un adevărat război s-a iscat între fondurile de pensii şi Guvern/ASF. Totuşi, o dezbatere este necesară, în condiţiile în care 65% din banii fondurilor private finanţează deficitul (Ziarul Financiar)

pensii.jpg

Naţionalizarea pensiilor private, catalogată ca o „aberaţie“
Image source: 
http://www.csspp.ro

Cum vor fi taxaţi românii de anul viitor. Lista deducerilor fiscale (Gândul) - Descentralizarea lui Dragnea, cosmetizată de Grindeanu (Adevărul) - Vor să scoată UBER în afara legii (Jurnalul Național)

O întreagă tevatură din nimic. Naţionalizarea pensiilor private, catalogată ca o „aberaţie“. Un adevărat război s-a iscat între fondurile de pensii şi Guvern/ASF. Totuşi, o dezbatere este necesară, în condiţiile în care 65% din banii fondurilor private finanţează deficitul (Ziarul Financiar)

Într-un cont de pensie administrat de NN sunt în medie aproximativ 6.265 de lei (1.400 de euro). Întrebarea care se pune în aceste con­diţii este dacă este normal ca un fond de pensii care a fost înfiinţat ca urmare a unei de­cizii politice să ceară ajutorul clienţilor săi pentru a pune presiune pe decidenţii politici?
Cum suna avertismentul trimis pe e-mail:„În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spa­tiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau na­ţio­nalizarea sumelor acumulate până acum în con­turile viitorilor pensionari. În eventualitatea unor mă­suri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani“, a transmis NN Pensii celor 1,9 milioane de clienţi, penru care administrează active de 12 mld. lei, echivalentul a 2,7 mld.euro.
Mesajul transmis de NN bazat doar pe nişte zvonuri la nivel politic a fost aspru criticat de re­pre­zentanţii guvernării, dar şi de către supra­ve­ghetor. Guvernul prin vocea ministrului de finan­ţe Viorel Ştefan a negat zvonurile privind o posibilă naţionalizare şi catalogat informaţia ca fiind „o aberaţie“.
Prima consecinţă a acestui scandal este necesitatea unei discuţii asupra rolului pensiilor private Pilonul II în economie la 10 ani de la înfiinţare, în condiţiile în care ţări precum Ungaria şi Polonia, date deseori exemplu României, au decis naţionalizarea. 

 

Cum vor fi taxaţi românii de anul viitor. Lista deducerilor fiscale (Gândul)

După aproape 12 ani, PSD vrea să reintroducă, de la începutul lui 2018, impozitul pe venitul global care presupune o taxare cu 10% a tuturor veniturilor peste 2.000 şi zero pentru cele sub această valoare, precum şi introducerea unui sistem de deduceri fiscale pentru aceasta.
Potrivit discuţiilor preliminare, este vorba de o listă minimală de deduceri: cele pentru contribuţiile la pensii şi sănătate, în limita de 400 de euro fiecare, abonamentele medicale şi deducerile pentru familiile cu copii, respectiv 1.600 de lei pentru fiecare copil dacă venitul familiei este de sub 5.000 de lei pe lună, şi 1.200 dacă venitul este între 5.000 şi 10.000. Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a precizat că şi alte decontări ar putea fi introduse, dând exemplul veniturilor din chirii deoarece se presupune că dacă ai o proprietate ai şi nişte cheltuieli, urmând a se stabili însă plafonul, dar şi a cheltuielilor cu şcolarizarea şi educaţia copiilor. 
Totodată, impozitarea globală presupune ca fiecare gospodărie să se înregistreze la Fisc, fiindu-i repartizat un consultant fiscal care, o dată pe an va completa declaraţia care va cuprinde toate veniturile fiecărui membru al gospodăriei, din salarii şi alte surse. După scăderea deducerilor, se va aplica o cotă de 10% pe diferenţă. Potrivit ministrului Finanţelor, taxarea cu 10% pe salarii se va face lunar, urmând ca regularizarea să se facă la finalul anului fiscal.Viorel Ştefan a precizat că în România sunt în jur de 7 milioane de gospodării, estimându-se un necesar de 30.000-35.000 de consultanţi fiscali. 

 

Descentralizarea lui Dragnea, cosmetizată de Grindeanu (Adevărul)

Guvernul Grindeanu a adoptat, miercuri, strategia pentru descentralizarea administraţiei publice. Proiectul este însoţit de un plan de acţiuni pentru pregătirea descentralizării şi unul pentru implementarea ei efectivă, cu termenele în care autorităţile administraţiei publice responsabile vor pune în aplicare măsurile/acţiunile corespunzătoare obiectivelor strategice stabilite, arată Guvernul. 
Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea exercita noi competenţe în Agricultură, Cultură, Turism, Mediu, Sănătate, Educaţie – activităţi extraşcolare, Tineret şi sport. 
Proiectul preia, la nivel general, principiile din legea propusă de Guvernul Ponta, în urmă cu trei ani, care a fost însă trântit la Curtea Constituţională. De data aceasta, nu este vorba de un proiect de lege, ci de asumarea unei strategii prin hotărâre de guvern, ministerele vizate urmând să facă o analiză de impact în vederea elaborării unui act normativ de transfer, în termen de 4 luni. Abia atunci se vor putea stabili clar toate competenţele ce urmează a fi transferate de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale.
Analiştii sunt însă sceptici că strategia se va concretiza, deoarece România are o serie de particularităţi, precum decalajul mare de dezvoltare economică dintre regiunile istorice. 

 

Vor să scoată UBER în afara legii (Jurnalul Național)

Taximetriștii amenință că vor bloca Bucureștiul, după Paște, dacă nu primesc un răspuns de la Guvern. Ei cer o ordonanță care să scoată în afara legii aplicația UBER și toate celelalte forme de transport public neautorizat. Demersul lor se bazează pe un precedent: în mai multe țări, UBER a fost interzis prin lege sau prin hotărâri judecătorești.

Revista presei românești - 13 aprilie 2017
419

Facebook comments