Suspendarea Rusiei de la Jocurile Olimpice, un cadou pentru Putin? (Le Monde)

putin_rusia.jpg

Busturi ale președintelui Vladimir Putin în culorile Rusiei, la expoziția de pop-art ”SUPERPUTIN” de la muzeul UMAM din Moscova
Image source: 
REUTERS/Maxim Shemetov

Decizia, scrie Le Monde, ar putea fi o lovitură pentru Vladimir Putin, înainte de alegerile prezidențiale, programate pentru 18 martie.  În cadrul strategiei sale, sportul este privit ca vector al identității naționale.

Viceprim-ministrul Vitali Moutko, ministru al sportului în momentul izbucnirii scandalului, este interzis "pe viață" la Jocurile Olimpice. Totuși, el este președintele Ligii de Fotbal din Rusia și, ca atare, un important organizator al Cupei Mondiale care va avea loc în Rusia în vara anului 2018.

Dar președintele Putin, care a deplâns deja o conspirație americană, va încerca să  răstoarne situația în avantajul său, apelând la ruși să strângă rândurile pe timp de furtună. Adversarul său principal, Aleksei Navalnîi adulmecă deja riscul unui „mare dar pentru Putin“. Postul de Radio Ecoul Moscovei crede că  Putin va adopta "un discurs nesfârșit pe tema: iată, Europa și America au și ele cazuri de dopaj, dar numai nouă nu ni se permite să participăm. De aceea trebuie să ne unim în jurul liderului național. "

Deja înainte de anunțul CIO, televiziunea publică rusă a anunțat că nu va difuza Jocurile de Iarnă "fără participarea echipei ruse".

Ziarul olandez De Telegraaf salută decizia, pe care o vede ca un semn al sfârșitului impunității pentru  scamatori: "Pe de o parte, drepturile sportivilor individuali au fost respectate, iar pe de altă parte, responsabilii au fost trași la răspundere. Aceasta este regula care trebuie urmată. Dar în jocul politic, în care adesea cei mici sunt sacrificați și cei mari, salvați, acest principiu este rareori respectat.  CIO a clarificat, în cele din urmă, principiul conform căruia credibilitatea sportului contează mai mult decât orice altceva. Mai mult chiar decât politica globală! "
 

Recunoașterea de către Statele Unite a Ierusalimului drept  capitală a statului israelian este un subiect pe larg dezbătut în presa internațională.

Courier International ne propune două abordări din zonă.

Ziarul pan-arab Al-Quds susține, în editorialul său, că decizia lui Trump demonstrează viziunea unilaterală a Washingtonului în regiune. "Transferul ambasadei la Ierusalim ar fi până la urmă pozitiv, deoarece acest lucru ar clarifica situația. Într-adevăr, ar completa această  imagine a prejudecății oarbe a administrației Trump în privința Israelului ".

Însă îngrijorări sunt și în Israel. Ziarul Ha'Aretz, lansează întrebarea: ce preț vom plăti?

Această decizie va sabota orice inițiativă de pace, provocând o reacție care va dăuna intereselor Statelor Unite și Israelului în Orientul Mijlociu. Va fi un avantaj valoros pentru propaganda iraniană. Aceasta va declanșa o izbucnire de violență care va destabiliza Autoritatea Palestiniană. Și, desigur, va costa multe vieți. Probabil Trump nu a auzit de hotărârea lui Netanyahu din 1996  de a deschide tuneluri sub peretele vestic, ceea ce a cauzat revoltele care au costat viețile a 17 soldați israelieni și a circa 100 de civili palestinieni. Nu, mulțumim!", scrie Ha”Aretz.

În Germania, Die Welt se pronunță  în favoarea inițiativei americane:

"Israelienii își construiseră clădirile guvernamentale în timp ce orașul era încă divizat și ocupau doar partea vestică a acestuia - partea estică era la vremea aceea controlată de Iordania. Statutul Ierusalimului de capitală israeliană este astfel mai vechi decât Războiul de Șase Zile din 1967, în timpul căruia Israelul a cucerit și estul orașului. Un astfel de act de recunoaștere nu împiedică în nici un fel rezultatul negocierilor de pace dintre Israel și palestinieni. Nimic nu împiedică palestinienii să facă Ierusalimul de Est capitala lor, în măsura în care cele două părți sunt de acord cu această soluție", crede publicația germană.

 

Thriller în jurul lui Saakașvili , este titlul pe care Eurotopics îl dă grupajului de comentarii despre acest conflict care afectează politica ucraineană.

Saakașvili este o povară pentru Ucraina, consideră săptămânalul ucrainean Novo Vremia:

"Problema pentru putere este că fostul guvernator Saakașvili are un număr de suporteri hiperactivi și hotărâți. Ei nu sunt foarte numeroși - câteva sute la Kiev, ceva mai mulți în țară. Vor acționa ei violent împotriva guvernului? Totul este posibil ".

Un conflict pe care Moscova îl va instrumenta, avertizează ziarul polonez Rzeczpospolita:

"Conflictul poate pune în pericol chiar existența statului ucrainean. În interesul statului, ambele părți ar trebui să pună imediat capăt acestei dispute politice și să renunțe. Dacă vor continua să ia decizii de la care va fi dificil să se întoarcă, atunci adversarul lor comun de la Moscova se va grăbi să exploateze situația".

Publicația rusă Moskovski Komsomolets crede că resorturile conflictului trebuie căutate în altă parte decât la Moscova.

"Aceste evenimente, deși pot părea amuzante, pot avea consecințe nefericite pentru Ucraina. Poroșenko este un președinte care urmează modelul Partidului Democrat American. Dar se pare că Hillary Clinton a pierdut alegerile, iar acum cineva are nevoie de un alt președinte pro-republican. ... Nu trebuie să fie Saakașvili - care poate fi mulțumit să-și îndeplinească misiunea, înainte de a pleca", este de părere publicația rusă.

Revista presei internaționale din 7 decembrie 2017
87

Facebook comments