Documentele Paradise: o lume fără impozite pentru elitele Secolului XXI

paradis.jpg

Image source: 
pixabay.com

Documentele Paradise – sub acest titlu, publicații de prestigiu din întreaga lume dezvăluie noi informații privind miliardele ascunse în paradisuri fiscale.

Este vorba despre 13,5 milioane de documente, după cum scrie  „Le Monde“, ziar asociat în consorțiul internațional de jurnaliști care a făcut posibile aceste dezvăluiri. Printre alte publicații asociate se numără Süddeutsche Zeitung din Germania, The Guardian din Marea Britanie sau New York Times din Statele Unite.

Așadar, ce au în comun Wilbur Ross și Rex Tillerson, oameni puternici ai Casei Albe, Stephen Bronfman, trezorier  canadian si apropiat al lui Justin Trudeau, dar, de asemenea, companii multinaționale, cum ar fi Nike si Apple, mari bogătași francezi, oligarhii ruși, afaceriști africani și sportivi de calibru?

Firele duc către o firmă de avocatură internațională, Appleby, cu sediul în Bermuda. Documentele dezvăluie așadar noi găuri negre ale finanțelor globale și arată modul în care, prin intermediul unor sisteme sofisticate de optimizare fiscală, mii de miliarde de dolari continuă să scape sistemelor fiscale ale statelor și autorităților de reglementare.

Documentele dezvăluie o lume aparte, în care impozitul nu există. O lume rezervată elitelor secolului XXI. O lume care pune din nou problema corectitudinii fiscale și a împărțirii impozitelor între contribuabilii care se pot sustrage și cei care nu.

Firme precum Appleby, au fost ignorate mult timp în lupta împotriva paradisurilor fiscale. Cu toate acestea, ei sunt cei care contribuie, prin geniul lor de a se strecura printre paragrafe de lege, la opacificarea unei lumi financiare în care statelor le este din ce în ce mai greu să  mențină controlul.

 

Liderul separatist catalan Carles Puidgemont s-a predat ieri autorităților belgiene, fiind pus în libertate luni dimineață. Toate acestea, după ce justiția spaniolă a emis mandate de arestare, pe numele său și ale altor membri ai cabinetului dizolvat. Presa internațională vede în acest episod doar un nou stadiu al crizei și nicidecum un pas către rezolvare.  

The Guardian arată că acțiunile guvernului catalan au fost contrare dispozițiilor constituționale, dar, precizează ziarul, ”problema nu poate fi redusă la formalismul legal”. ”Miza în Catalonia este o confruntare asupra legitimității politice. Oricare ar fi problemele legale, situația poate fi rezolvată doar la nivel politic.

Problema cu acțiunile guvernului catalan este că acestea au fost nedemocratice. Sondajele au arătat în mod constant că doar o minoritate sprijină independența; în ultimii trei ani, sprijinul a rămas la 40-45%.

Dar nici guvernul de la Madrid nu a procedat mai bine. De la brutalitatea poliției ca răspuns la referendum, la întemnițarea politicienilor aleși în mod democratic, Madridul a căutat să abordeze problemele politice prin forță și constrângere.

Și nu doar în Catalonia se simte o mare dezamăgire față de guvernul central. Politicile dure de austeritate, rata șomajului și un sentiment al instituțiilor surde la nevoile oamenilor au generat nemulțumiri populare pe întreg teritoriul Spaniei”.

Ziarul belgian Le Soir atrage atenția că autoritățile judiciare belgiene ar putea refuza predarea lui Puigdemont dacă vor considera că ”există riscuri dovedite și grave privind încălcarea drepturilor sale fundamentale în cazul în care va fi predat Spaniei - și dacă autoritățile judiciare belgiene consideră că faptele reproșate lui Puigdemont nu constituie infracțiuni în temeiul dreptului belgian”.  

Or, cel puțin două dintre acuzațiile puse în seama lui Puigdemont și a colegilor săi, răzvrătire și insubordonare, nu există ca atare în dreptul belgian.

Bloomberg remarcă o ”diplomație a fotbalului”, la care au recurs activiștii naționaliști catalani. La meciul de sâmbătă împotriva Seviliei, suporterii clubului FC Barcelona au dezvăluit un steag uriaș catalan și bannere cu inscripția "Justiție" pentru a-și exprima opoziția față de arestarea oficialilor demiși din regiune.

 

Zeci de arestări au fost efectuate ieri în Arabia Saudită de către o comisie anticorupție controlată de prințul moștenitor Mohamed ben Salman. Care să fie scopul acestei mișcări? – se întreabă comentatorii.

Potrivit canalului oficial saudit Al-Arabiya, pritre victime se află prințul miliardar Al-Walid ben Talal, zeci de foști și actuali miniștri, și șefi ai Gărzii Naționale Saudite, o forță de elită a regatului saudit.

Oficial, aceste acțiuni sunt rezultatul muncii unei comisii anticorupție creată prin decret regal și condusă de tânărul prinț Mohamed ben Salman, de 32 de ani. Această comisie atotputernică are dreptul "să efectueze investigații, să ordone arestări, să suspende pașapoarte, să înghețe conturile bancare și activele persoanelor implicate în practici corupte", spune Al-Arabiya.

Aceste arestări sunt menite să-i reducă la tăcere pe cei care, în Arabia Saudită, își exprimă nemulțumirea față de criza cu statul  Qatar și comportamentul saudit în războiul din Yemen. Și, în cele din urmă împotriva tuturor celor care își exprimă nemulțumirea față de reformele prințului Mohamed ben Salman”, scrie la rându-i Courrier International, citând un expert al regiunii.

Dar cea mai grea parte rămâne de făcut, continuă Courrier International: transformarea fundamentală a unei economii și a unei societăți bazate pe veniturile din petrolul. Și asta, prințul va trebui să o facă singur.

"Este greu de crezut că MBS va reuși să-și îndeplinească programul ambițios numai prin decrete regale”, scrie și The Economist. În cele din urmă, prințul va fi nevoit să treacă și printr-o formă de consultare democratică.

Revista presei internaționale din 6 noiembrie 2017
165

Facebook comments