Ziua Z pentru Catalonia (AFP)

puidgemont.jpg

O zi dificilă pentru premierul catalan Carles Puidgemont ...
Image source: 
LLUIS GENE / AFP / France24

După referendumul privind autodeterminarea din 1 octombrie, guvernul spaniol ar putea decide să pună Catalonia sub tutelă, cu o armă fatală, articolul 155 din Constituţia Spaniei, neutilizat niciodată până acum până acum, scrie AFP.

Preşedintele regiunii autonome, urmează să susţină un discurs azi la ora 16.00 în Parlamentul catalan, în care ar putea să îndemne la proclamarea independenţei, potrivit legii referendumurilor adoptate la începutul lui septembrie.

La o săptămână după referendumul privind autodeterminarea, considerat ilegal, separatiştii şi apărătorii unităţii Spaniei sunt încă pe poziţii ireconciliabile. Liderul secesionist al Cataloniei a sugerat că va declara independenţa regiunii chiar dacă Madridul refuză o mediere. De cealaltă parte, şeful guvernului central spaniol, Mariano Rajoy, a declarat, într-un interviu publicat luni în cotidianul german Die Welt, să Spania nu va fi divizată. Tot Rahoy, dar de data aceasta într-un interviu acordat ziarului El Pais, a ameninţat că va suspenda autonomia de care se bucură Catalonia dacă liderii săi nu renunţă la declaraţia de independenţă.

Referendumul privind autodeterminarea din Catalonia, considerat ilegal de Madrid, dar la care au participat mai mult de două milioane de catalani, a aruncat Spania într-o criză politică profundă. În faţa determinării Executivului separatist catalan, Guvernul spaniol ar putea folosi articol 155 pentru a-i „dezarma“ pe liderii separatişti şi pentru a-şi redobândi controlul asupra situaţiei din regiune.

Articolul 155 permite guvernului ca, în cazuri excepționale, să suspende autonomia unei anumite regiuni şi să preia controlul asupra instituţiilor locale, inclusiv asupra guvernului și poliţiei.

Din punct de vedere juridic, guvernul central consideră că legea referendumului încalcă Constituţia şi, în special, articolul 2 care afirmă „unitatea indisolubilă a naţiunii spaniole“. Aplicarea articolului 155 nu este automată. Pentru a putea activa acest articol, guvernul trebuie să se adreseze mai întâi preşedintelui comunităţii autonome. În cazul Cataloniei este separatistul Carles Puigdemont. Dacă această cerere nu reuşeşte, guvernul poate iniţia articolul cu aprobarea majorităţii absolute a Senatului.

 

Negocierile în vederea formării viitorului Guvern german încep săptămâna viitoare, pe 18 octombrie, anunţă Angela Merkel citată de presa germană.

Uniunea Creştin Democrată a cancelarului şi aliaţii săi bavarezi din cadrul Uniunii Social-Democrate vor ”invita mai întâi liberalii, iar apoi Verzii la discuţii separate. După aceea, din 20 octombrie vor avea loc discuţii cu toţi partenerii”, a declarat Merkel, în faţa presei, la Berlin.

În urma unei victorii dezamăgitoare în alegerile legislative de la 24 seprembrie şi unei ascensiuni istorice a extremei drepte, Angela Merkel a făcut o concesie politică majoră aripii celei mai conservatoare din familia sa politică - CSU -, acceptând să-şi stabilească drept obiectiv să nu primească anual mai mult de 200.000 de solicitanţi de azil.

Prevăzute să dureze luni intregi, aceste negocieri vor începe de altfel după alegerile regionale din Saxonia Inferioară, de duminică. Acest scrutin prezintă un risc pentru CDU care, după ce a fost creditată mult timp ca favorită în sondaje, se află în prezent cot la cot cu social-democraţii.

Slăbită de cel mai prost scor obţinut de conservatori în alegeri legislative din 1949 încoace, Merkel are de-acum sarcina să-i reunească pe conservatori, liberali şi ecologişti într-o majoritate.

Însă problema migraţiei este un subiect de discordie. Astfel, compromisul între conservatori a fost primit deja cu răceală de către Verzi. CSU îi reclamă de doi ani lui Merkel să limiteze la 200.000 sosirea anuală a solicitanţilor de azil în Germania, ceea ce cancelarul a refuzat până acum  în numele principiilor umanitare şi constituţionale.

 

O reţea de spărgători originari din România, suspectaţi de comiterea a 25 de furturi în estul Franţei, in valoare de peste  un milion de euro, a fost destructurată în urma unei anchete a poliției anunță AFP.

Nouă cetăţeni români, suspectaţi că au comis 25 de spargeri în galerii comerciale în Rhône-Alpes, Bourgogne-Franche-Comté, Lorraine şi în Centre, au fost reţinuţi marţi în România, unde au fost inculpaţi şi urmează să fie extrădaţi în Franţa. Ei vor fi extrădaţi ”într-o lună”, pentru ca să fie interogaţi de judecătorul de instrucţie de la un tribunal de mare instanţă de la Besançon, a precizat Pascal Péresse, comandantul secţiei însărcinate cu căutări în oraş.

Ei sunt suspectaţi că au devalizat buticuri de bijuterii, ochelari, parfum şi haine de marcă, pătrunzând în magazine şi centre comerciale prin efracţie. Potrivit lui Péresse, suspecţii făceau parte din echipe care ”vin în Franţa numai cu scopul de a fura un maximum de obiecte uşor de vândut pe piaţa neagră”. Operaţiunea, efectuată în comun de autorităţile judiciare şi de poliţie din ţară, a mobilizat peste 100 de poliţişti români.Pe numele suspecţilor a fost emis un mandat european de arestare. În cursul percheziţiilor în România, anchetatorii au găsit suma de 20.000 de euro în numerar şi obiecte furate în Franţa, inclusiv haine, bijuterii, ochelari.

Revista presei internaționale din 10 octombrie 2017
363

Facebook comments