Și dacă FC Barcelona se va muta în Franța?

barca.png

Image source: 
pixabay.com

Iată întrebarea-provocare lansată de cotidianul francez cu profil economic Les Echos.

În timp ce regiunea catalană pregătește un referendum pentru auto-determinare, publicul larg amator de fotbal își pune întrebări cu privire la viitorul marelui club de fotbal din Barcelona.

Mai precis: în ce campionat va juca FC Barcelona, în caz de secesiune?

Doar nu va fi ea condamnată să se confrunte pentru totdeauna cu cluburile mai mici din regiune, atunci când va părăsi liga spaniolă - și, odată cu aceasta, ciocnirile cu alte forțe iberice de prim rang, precum Real Madrid, Atlético, Valencia  sau Sevilla?

Nici o problemă, ne liniștește președintele Comitetului Olimpic catalan: dacă vrea, Barca poate juca în Franța. Și de ce nu, din moment ce există deja cazul lui Monaco, ultimul campion al Ligue 1?

Avantajul, spune el, este că  ”totul a fost inventat, există cluburi străine care joacă în liga franceză. Există, de fapt, trei țări care mai permit aceasta. Barça va avea șansa de a alege unde vrea să joace", mai spune președintele Comitetului Olimpic Catalan, citat de Les Echos.
 

 

Câteva reacții la decizia Curții Europene de Justiție, care a stabilit obligativitatea cotelor de refugiați, culese de Eurotopics:

În Germania, publicația Tagesschau atrage atenția că, de acum, Ungaria și Slovacia trebuie să respecte hotărârea Curții. Acest lucru este valabil și pentru Polonia și Republica Cehă, care au respins în totalitate cotele.

Din contră, ”Europa construiește castele de nisip”, este replica publicației ungare Mandiner:

"Migranții doresc, în principal, să ajungă în Europa de Vest, în special în Germania și Suedia. Este greu de crezut că vor dori să rămână într-un oraș rătăcit în estul Bulgariei, în România rurală sau în nord-estul Ungariei. În acest context, cum intenționează UE să prevină fluxurile ilegale în interiorul granițelor sale? " întreabă publicația ungară.

Guvernul Slovaciei intenționează să accepte soluția Curții. Este o decizie corectă, constată cotidianul slovac Pravda:

"Pretențiile politicienilor noștri potrivit cărora câteva sute de musulmani ar putea schimba întreaga noastră societate, eurofobia insuportabilă după fiecare atac terorist din Europa și încercările de a exploata temerile oamenilor în scopuri politice sunt teme pe care trebuie să le gestionăm aici, acasă. Este important ca liderii noștri politici să nu reacționeze nervos - spre deosebire de cei din Ungaria, care au început deja să vocifereze. Nimeni nu vrea să sporească tensiunile acum în Europa ".

Visegrád se destramă, observă ziarul sloven Dnevnik:

"Slovacia manifestă mai multă dorință de a coopera și este mai puțin radicală decât Ungaria. Slovacia și Republica Cehă se bazează pe câștigarea susținerii Angelei Merkel, în timp ce Ungaria și Polonia sunt încă împotriva nucleului liberal al Europei și se reîntorc în trecut", scrie publicația slovenă.

În timp ce, în Austria, Die Presse atrage atenția că  Europa de Est se simte părăsită.

"O mare parte a UE se simte deconectată. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu a vizitat deloc aceste țări, dar se întâlnește cu Angela Merkel cu orice ocazie. Cu excepția Președintelui Consiliului, Donald Tusk, Europa de Est nu deține poziții de top. În plus, în cazul în care produsele alimentare ambalate în Europa de Est conțin mai puțin pește congelat decât cele expediate spre Vest, nimeni nu poate aștepta ca aceste țări să facă sacrificii în numele solidarității ".

 

Luna trecută, Rusia a finalizat o cale ferată care ocolește Ucraina, în regiunea Donbas. Aceasta riscă să transforme Ucraina într-o insulă, anulându-i rolul istoric de punte între est și vest. Iată concluziile unei analize publicate de Financial Times.

Insularizarea Ucrainei ar putea fi una dintre consecințele cele mai durabile și mai dăunătoare ale războiului. Nu cu mult timp în urmă, Ucraina spera să devină o poartă importantă de-a lungul rețelei de Belt and Road, inițiată de China și care se întinde în Eurasia și mai departe.

Noua cale feroviară realizată de o unitate militară rusă în Donbas eliberează transporturile ruse către Belarus și mai departe, către țările baltice.

Traficul de-a lungul rutei ar putea crește după ce mult-așteptatul coridor de transport Nord-Sud, care se întinde de la Moscova la Mumbai, va devini operațional. Dacă Ucraina rămâne decuplată , va pierde această oportunitate de creștere.

Rusia construiește, de asemenea, conducte care vor diminua dependența sa de Ucraina, care acum afectează aproape jumătate din exporturile de gaz rusesc spre Europa. Nord Stream 2 ar dubla capacitatea unei rute existente între Rusia și Germania.

Un alt proiect, Turkish Stream, prevede două conducte submarine care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră.

Ucraina are una dintre cele mai mari rețele feroviare din Europa, însă materialul său rulant e mult îmbătrânit și trebuie înlocuit. În timp ce majoritatea drumurilor nu respectă standardele internaționale. Porturile și fabricile trebuie la rândul lor modernizate astfel încât mai multe produse să respecte standardele UE.

Toate acestea vor necesita investiții și reforme pentru a reduce corupția și a promova investițiile străine. După cum proiectele de infrastructură ale Rusiei o arată, lumea nu stă pe loc. Iar fereastra spre vest a Ucrainei nu va rămâne deschisă pentru totdeauna.

Revista presei internaționale din 8 septembrie 2017
440

Facebook comments