Se pregătește Kim să invadeze Coreea de Sud? (Deutsche Welle)

kim-jong-un-jumelles-m.jpg

Kim Jong un
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un ar putea să urmărească o "reunificare" a peninsulei printr-o invazie a Coreei de Sud, avertizează experți din SUA, citați de  Deutsche Welle.

Thomas Wright, expert în domeniul securității la Institutul Brookings de la Washington, consideră că ambițiile lui Kim sunt mai mari decât simpla supraviețuire: "E tânăr și se așteaptă să mai fie la putere vreo 40 de ani. Pare să creadă că rachetele cu rază lungă de acțiune vor schimba fundamental echilibrul puterii din regiune, obligându-i pe americani să se retragă din Coreea de Sud". Wright avertizează că acest scenariu ar putea să devină realitate. 

Christopher Hill, fost ambasador al SUA și negociator-șef pentru Coreea de Nord între 2005 și 2009, a declarat în iulie la postul american PBS că Phenianul speră, probabil, "că va putea să convingă SUA să nu-și onoreze obligațiile de aliat față de Coreea de Sud. Dacă luăm în considerare armele  chimice și biologice ale Nordului precum și  faptul că aproximativ 14.000 de piese de artilerie sunt îndreptate direct spre populația civilă sud-coreeană, armata nord-coreeană pare pregătită pentru un atac", scrie DW.

Vestul trebuie să își onoreze parteneriatul cu America – este îndemnul pe care îl găsim în Corriere della Sera:
"Într-o astfel de perioadă dificilă, este necesar să depășim simpatiile personale. Angela Merkel a înțeles acest lucru. L-a sunat pe Donald Trump - și nu doar pentru că se află în mijlocul unei campanii electorale. Sperăm că alți șefi de guvern îi vor urma exemplul și vor lua în considerare posibilitatea unui summit transatlantic dedicat exclusiv crizei din Coreea de Nord", opinează ziarul italian.

În timp ce, în Franța, Le Nouvel Observateur remarcă impasul în care se află acum Donald Trump: ”generalii de care el s-a înconjurat și de care a devenit dependent nu vor să-și asume riscul unui război nuclear, iar revenirea la diplomație îi va aduce acuzația de a nu face  altceva decât ce a făcut Obama!

 

Unde este Aung San Suu Kyi? Se întreabă ziarul Le Monde, care critică inacțiunea laureatei Premiului Nobel pentru Pace  față de represiunea minorității Rohingya:  

”Aung San Suu Kyi , „icoana“ democrației birmaneze, a optat pentru compromis cu o armată pe cale de a se angaja într-o operațiune extinsă de purificare etnică. Unii îndrăznesc să vorbească despre genocid - împotriva minorității Rohingya din vestul țării.

De la victoria partidului său, Liga Națională pentru Democrație, în alegerile din 2015, chestiunea relevanței și eficacității strategiei sale a fost ridicată de mai multe ori. Deși deține postul dublu de consilier de stat și de ministru de externe, militarii au încă ultimul cuvânt în această țară ciudată, care a fost condusă aproape o jumătate de secol (1962 -2011) de către armată.

Interogarea politică și morală cu privire la fosta Doamnă din Rangoon este acum mai acută, odată cu reprimarea a zeci de mii de membri ai minorității musulmane. Este vorba de o represiune împotriva civililor, ca rezultat al violențelor împotriva poliției și a polițiștilor de frontieră comise de o gherilă Rohingya.

Sute de case au fost arse de către forțele de securitate și aproximativ 130.000 de musulmani au fugit în Bangladesh. O hemoragie fără precedent în istoria lungă și dureroasă a populației Rohingya.

Prin urmare, este o criză umanitară și politică majoră. Ce spune Aung San Suu Kyi? Ea nu contenește să justifice operațiunile de „curățare“ drept acțiuni împotriva „terorismului“. Și acuză Programul Alimentar Mondial că ajută la distribuirea de rații luptătorilor din gherilă.

Chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii cu privire la o schimbare rapidă într-o țară ruinată de decenii de tiranie, colaborarea dnei Suu Kyi cu armata nu a reușit până acum să permită guvernului să obțină rezultate economice și sociale motabile.

La vârsta de 72 de ani, Aung San Suu Kyi arată mai mult ca un caracter enigmatic și impenetrabil. Ca și cum cei cincisprezece ani petrecuți sub arest la domiciliu i-au dat atât puterea convingerilor sale, cât și o infinită încăpățânare contraproductivă. Unii dintre cei mai înflăcărați susținători ai săi au început să se întrebe dacă eventualul eșec al politicii nu va fi de natură să-i aducă din nou pe generali la putere. Cei mai cinici spun că, în realitate, ei n-au pierdut-o niciodată”.

 

Asasinarea unei cunoscute jurnaliste din India a stârnit vii reacții în presa din această țară, după cum arată grupajul realizat de Courrier International.

Marți, 5 septembrie, Gauri Lankesh a fost împușcată mortal în casa ei din Mumbai. Această jurnalistă în vârstă de 55 de ani era cunoscută pentru pozițiile sale foarte ferme împotriva extremei drepte, comunitarismului religios și castelor.

Orașul Mumbai este în stare de șoc“, notează cotidianul indian , The Hindu. „Gauri Lankesh a criticat virulentul fanatism hindus din regiune, a fost o voce curajoasă", continuă ziarul.

Pentru Indian Express, "această crimă indică faptul că disidența nu mai este tolerată în cea mai mare democrație din lume". Ziarul reamintește că, de la începutul anului 2015, trei personalități „raționaliste“, considerate deranjante de ultranaționaliștii hindu au fost ucise: scriitorul Narendra Dabholkar, militantul comunist Govind Pansare și profesorul de literatură Malleshappa Madivalappa Kalburgi.

Partidele politice sunt sprijinite de oameni care înlocuiesc dezbaterea de idei cu gloanțele”, continuă Indian Express, o aluzie destul de transparentă la adresa formațiunii prim-ministrului, Narendra Modi.

Revista presei internaționale din 7 septembrie 2017
413

Facebook comments