Coreea de Nord testează credibilitatea militară a Americii (presa internațională)

trump_korea.jpg

Image source: 
Brendan Smialowski / AFP

Subiectul momentului în presa internațională este legat de anunțul autorităților nord-coreene care au confirmat duminică efectuarea cu succes a celui de-al șaselea test nuclear din 2006 încoace.

Koreea Times citează un anunț făcut de televiziunea națională a Nordului comunist, potrivit căruia a fost vorba despre o bombă cu hidrogen (mai puternică decât bomba atomică). Aceasta poate fi instalată pe noul tip de rachetă balistică intecontinentală de care dispune regimul de la Phenian, potrivit liderului nord-coreean Kim Jong-un.

Cotidianul japonez Asahi Simbun scrie că "Dacă acest ultim test se confirmă, Coreea de Nord a făcut un alt mare pas înainte în încercarea de a poseda o rachetă nucleară capabilă să lovească adânc în teritoriul SUA”.

În Statele Unite, Washington Post observă că ”Evenimentele de duminică ar putea schimba situația pentru America. Președintele Trump a avertizat regimul nord-coreean să nu-i pună răbdarea la încercare”.

Iar ziarul ziarukl israelian Haaretz titrează:

Coreea de Nord testează o bombă cu hidrogen și, odată cu aceasta, credibilitatea militară a Americii

Din punct de vedere politic, Le Monde scrie că ne aflăm într-o configurație pe care politologul american Graham Allison o numește "capcana lui Thucydide". În secolul al V-lea î.H., istoricul atenian a explicat războaiele Peloponezului prin faptul că Atena, o putere în creștere, a provocat Sparta, o putere deja afirmată. Este o lege cvasi-fizică a relațiilor internaționale: din cauza escaladării unei dispute locale și a interacțiunii alianțelor, puterea  afirmată ajunge adesea în război cu puterea în creștere. Primul război mondial și-a avut embrionul în faptul că Germania a început să concureze  supremația britanică.
Azi, China se află în rolul forței ascendente și Statele Unite ale Americii în cea a forței deja afirmate. În noiembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping le spunea vizitatorilor occidentali: "Trebuie să lucrăm împreună pentru a evita capcana lui Thucydide", scrie jurnalistul Gideon Rachman de la Financial Times. Trebuie să lucrăm serios în afacerea coreeană, conchide Le Monde.

 

Unitatea grupului Visegrad, alcătuit din Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia se află sub presiune,scrie publicația europeană Politico.

Slovacia și Republica Cehă acordă prioritate relațiilor cu Franța și Germania, în timp ce Ungaria și Polonia aleg să conteste Bruxelles-ul.

Republica Cehă, scrie Politico, intenționează să solicite statutul de observator la întâlnirile miniștrilor de finanțe din zona euro. Între timp, premierul slovac Robert Fico a  declarat recent că "fundamentele" politicii externe sunt date de apropierea de nucleul dur al Uniunii Europene, reprezentat de Franța și Germania".

Polonia și Ungaria, în schimb, s-au ciocnit cu Comisia Europeană și guvernele Europei de Vest în mod repetat în ultimii ani, pe teme precum statul de drept și migrația - și aceasta spre disconfortul tot mai pronunțat  al politicienilor din Slovacia și Republica Cehă.
 
Guvernul premierului maghiar Viktor Orbán a încercat să utilizeze Grupul de la Vișegrad ca instrument de promovare a ideilor sale pe scena europeană.

Un semn clar că guvernele din Europa de Vest nu-i tratează în același mod pe toți membrii Grupului de la Vișegrad a venit chiar în ultima săptămână. Atunci când președintele francez Emmanuel Macron a vizitat Europa Centrală și de Est, el a ales să se întâlnească la Salzburg cu conducerea Cehiei și Slovaciei, în timp ce a evitat guvernele polonez și maghiar.

 

Nu doar Houston s-a aflat sub apă în ultima vreme, ci și marele oraș indian Mumbai. Se pare însă că presa internațională a avut ochi doar pentru Houston...

După cum observă Eurotopics, mediile din Europa au acoperit pe scară largă inundațiile din Texas, însă au scris relativ puțin despre inundațiile mult mai grele din iunie, care au costat mai mult de 1500 de vieți în India, Nepal și Bangladesh.

The Guardian scrie în ediția sa din acest weekend că străzile din Mumbai n-au mai fost atât de pline de apă de peste 50 de ani. Devastatoarele precipitații au afectat în mod direct mai mult de 40 de milioane de persoane în nordul Indiei, în sudul Nepalului, în Bangladesh și în sudul Pakistanului.

Aproximativ 60% din cele 20 de milioane de rezidenți din Mumbai au fost afectați.  Oficial, numărul persoanelor rămase fără adăpost în Mumbai se ridică la puțin peste 57.000, dar activiștii locali spun căvorba de 150.000-300.000 de oameni.

Pe măsură ce apele au început să revină, începând de vineri, impactul dezastrului a început să crească și mai mult prăpastia dintre cei bogați și cei săraci, scrie The Guardian.

Süddeutsche Zeitung critică tratarea dezechilibrată, de către presa occidentală, a dezastrelor naturale din Houston și Mumbai.
"Poate că europenii încă nu s-au eliberat de aroganța lor post-colonială, poate că ei încă mai văd lumea prin ochii rasismului, fără să o recunoască. Pentru că, să o spunem cinic: sute de țărani din Bangladesh trebuie să se înece înainte ca presa occidentală să le acorde o atenție atât de mare precum unei singure victime din Occident. ... Desigur, nu va fi niciodată posibil să acordăm tuturor victimelor același respect. Dar un echilibru ar fi de dorit. Ar fi un semn că, pentru lumea bogată a Occidentului demnitatea umană  este universală și indivizibilă".

Revista presei internaționale din 4 septembrie 2017
227

Facebook comments