Mii de romi continuă să fie expulzaţi anual din Franţa (AFP)

Societatea civilă atrage atenţia asupra faptului că mii de familii rome continuă să fie expulzate anual din tabere sau ghetouri, din Franţa, fără să existe o soluţie în vederea unei cazări pe termen lung, şi rămân astfel condamnaţi să rătăcească şi la precaritate.

În primul semestru din 2017, 4.382 de romi au fost expulzaţi din 50 de locuri în care trăiau - imobile ocupate, ghetouri, tabere - în Franţa, potrivit unui recensământ întocmit de Liga Drepturilor Omului (LDH) şi Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR).

Cei mai mulţi dintre ei au fost expulzaţi cu forţa de către autorităţile publice, 897 au fost evacuaţi în urma unui incendiu, iar 796 şi-au părăsit locul în care trăiau din cauza ameninţării unei expulzări iminente.

Aceste expulzări s-au concentrat mai ales în Ile-de-France (59%), o regiune urmată de Rhône-Alpes (11%) şi Occitanie (11%), precizează ONG-urile.

Potrivit celor două organizaţii nonguvernamentale, aproape 11.000 de romi au fost expulzaţi în 2016, iar aproape 12.000 în 2015 - cifre care nu includ expulzările de pe teritoriul francez.

Potrivit ONG-urilor, 15.000 până la 20.000 de femei şi copii originari din Europa de Est, cei mai mulţi romi, trăiesc în Franţa - în ghetouri, ocupând ilegal locuinţe sau în tabere, care nu au, cel mai adesea, acces la apă sau electricitate, sistem de colectare a gunoaielor şi care sunt periculoase deoarece se află în apropierea unor drumuri sau căi ferate de mare viteză, gropi de gunoi, greu accesibile.

Aproximativ 300 de africani au fost aruncaţi în mod intenţionat în apă, în ultimele 24 de ore, de către traficanţi, în largul Yemenului. Presa internaţională publică bilaţul a zeci de morţi şi dispăruţi.

Cel puţin şase migranţi au murit ieri, iar 13 au fost daţi dispăruţi în largul coastelor provinciei Shabwa, în sudul Yemenului -a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii în această ţară.

În total 180 de persoane care proveneau din Etiopia au fost aruncate în mare, ieri, de către traficanţi. Migranţii erau majoritatea adolescenţi şi tineri adulţi.

Cu o zi înainte 120 de migranţi care proveneanu din Etiopia şi Somalia au fost aruncaţi în mare în mod deliberat, la apropierea de zona de coastă, tot la Shabwa.  29 de corpuri au fost găsite în morminte săpate în pripă pe plajă.

Supravieţuitorii le-au spus colegilor noştri, pe plajă, că traficanţii le-au cerut să se arunce în mare după ce au văzut ceea ce păreau să fie reprezentanţi ai autorităţilor, a declarat Laurent de Boeck, şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii, referindu-se la incidentul de ieri.

ONU estimează că Yemenul - unde o epidemie de holeră s-a soldat deja cu peste 1.900 de morţi - este teatrul ”celei mai grave crize umanitare din lume”.

 

Marile democraţii europene - cu excepţia Germaniei, din motive istorice - nu ezită să recurgă la armată şi s-o pună să patruleze pe stradă, de teama atentatelor jihadiste, scrie AFP, care prezintă situaţia în aceste ţări.

Analiza atrage însă atenţia asupra faptului că prezenţa militarilor în centrele oraşelor lor - în vederea unor misiuni pentru care nu sunt pregătiţi - face adesea obiectul unor critici şi rămâne, în mod teoretic, limitată în timp.

Militari patrulează pe stradă, în Franţa, de la atentatele din 1986. Operaţiunea "Sentinelle", care a început în ianuarie 2015, la o zi după atacul de la săptămânalul satiric Charlie Hebdo, numără în prezent 7.000 de militari care patrulează în locuri sensibile, precum situri turistice, gări, aeroporturi. După ce a ajuns la peste 10.000 de militari, operaţiunea urmează să fie ”revizuită în profunzime” după vacanţa parlamentară de vară, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron.

Numeroşi experţi îi pun la îndoială eficienţa şi dau asigurări că militarii sunt, înainte de orice altceva, ţinte şi că "Sentinelle" impune armatei franceze nişte contrângeri prea dure.

În Marea Britanie operaţiunea "Temperer plan", organizată în urma atentatelor din ianuarie 2015, la Paris, poate să permită mobilizarea a până la 5.100 de militari pe străzile din regat, pentru ca să le acorde un ajutor puternic forţelor de ordine.

După atentatul de la Manchester, în mai, 1.000 de militari au fost mobilizaţi, pe o perioadă scurtă, în vederea securitzării oraşului.

În Germania Bundeswehrul nu este autorizat - de către Constituţia de după Război - să intervină pe teritoriul german, mai puţin în cazul unei ameninţări ”împotriva ordinii democratice a statului federal” sau în acţiuni umanitare.

Funcţiile armatei germane sunt, aşadar, în mod clar separate de cele ale poliţiei.

313

Facebook comments