China acuză India că a inceput să adune trupe la graniţă (Reuters)

india_china.jpg

Vale din platoul Doklam, Himalaya, la granița Indiei cu China
Image source: 
Agnes BUN / AFP

În timp ce ochii lumii se concentrează pe Siria, Rusia, Ucraina și Coreea de Nord, există un conflict care are parte de mai puţină atenție, dar care devine din ce ȋn ce mai tensionat,  mai ales că are loc între două puteri nucleare. Cele două națiuni cu cea mai mare populație din lume, China și India, s-au angajat timp de câteva decenii într-o dispută de frontieră, care în ultimele luni a izbucnit din nou. Cotidianul Indian Express dedică ample articole subiectului și remarcă faptul că Guvernul de la New Delhi face primii paşi către o conciliere cu Beijingul după câteva zile tensionate.

Ministrul afacerilor externe indian, doamna Sushma Swaraj, citată de Indian Express a declarat că situaţia graniței disputată cu China nu poate fi rezolvată printr-un război, dar poate fi calmată prin discuții bilaterale. Răspunzând unei întrebări asupra "politicii externe a Indiei și a angajamentului cu partenerii strategici, Swaraj a spus că "răbdarea este cheia rezolvării problemelor"

În ciuda acestor declaraţii ȋmpăciuitoare China acuză India că a inceput să adune trupe la graniţă, în zona platoului Doklam, din regiunea Buthan din Himalaya, se arată într-un articol publicat de agentia Reuters.

Ministrul Afacerilor Externe al Chinei la rândul său a declarat că India a violat graniţa, în timpul unor lucrări de reparații ale unor durmuri de-a lungul frontierei sale, după cum notează China Daily.

Detaliul care a reaprins disputa dintre China și India, iscată în mod violent încă din 1962, a fost începerea de către China, în urmă cu o lună, a lucrărilor de construcție pentru un drum pe un platou muntos revendicat de statul Buthan.

Platoul Doklam se află la câțiva kilometri de granița indiană. Autoritățile din Buthan au denunțat intruziunea chineză și au cerut ajutorul Indiei. Oficialii de la New Delhi au reacționat imediat: trupe militare au apărut la fața locului pentru a opri șantierul. Intevenția a stârnit furia Beijingului. Următorul pas: militarii chinezi au apărut și ei în zonă.

Dar de ce este acest teritoriu atât de important în regiune? Controlul  asupra Coridorului aflat in zona frontalieră ar putea permite Chinei, într-un scenariu de război, să rupă legăturile Indiei cu statele sale nord-estice. De asemenea micul ţinut revendicat include accesul la ruta cea mai scurtă spre Oceanul Indian, care ar permite Beijingului, în cazul unui conflict armat să evite numeroasele puncte de cotitură marină din Marea Chinei de Sud și ar îngreuna mobilitatea adversarilor într-o confruntare navală.

 

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a validat joi în cadrul unei ceremonii oficiale, alegerea președintelui Hassan Rouhani pentru un al doilea mandat de patru ani, în urma alegerilor desfășurate în luna mai, relatează AFP.

Tehran Times scrie că liderul spiritual suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, l-a îndemnat pe preşedintele reales al ţării, Hassan Rouhani, să se concentreze pe îmbunătăţirea economiei şi a standardelor de viaţă.

În timpul unui discurs susţinut cu ocazia unei ceremonii de susţinere oficială a preşedintelui Rouhani, ayatollahul l-a îndemnat pe acesta să interacţioneze cu lumea exterioară, însă l-a avertizat totodată că trebuie să fie conştient în privinţa existenţei inamicilor care vor să distrugă Iranul.

În pofida alegerii sale triumfale, cu 57% din voturi, Rouhani este criticat în interiorul țării, conservatorii reproșându-i concesiile prea mari făcute marilor puteri și ignorarea avertismentelor lor în legătură cu SUA, inamicul deschis al Iranului.

Evenimentul a avut loc la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a promulgat miercuri noile sancțiuni impuse de SUA Iranului, denunțate imediat de Teheran drept o încălcare a acordului din 2015 cu marile puteri, ce prevede ca Teheranul să-și limiteze programul nuclear la scopuri civile în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale, notează reuters.

După anunțul privind noile sancțiuni americane, parlamentul iranian a început joi examinarea unui proiect de lege vizând întărirea programului balistic și a forței Qods a Gardienilor Revoluției, armata de elită a regimului, 'pentru a lupta împotriva acțiunilor Washingtonului'.

Şi cu toate că Iranul pare un stat îndepărtat de notat este faptul că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a confirmat că se va întâlni la Teheran cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a fost miercuri declarat persona non-grata în Republica Moldova.

Cei doi se vor întâlni în capitala Iranului, unde vor participa la inaugurarea președintelui iranian Hassan Rouhani, scrie agenția TASS.

Presa internaţională a preluat şi un interviu acordat postului american de televiziune CNN de către secretarul general NATO. Jens Stoltenberg spune că relaţiile Alianţei Nord-Atlantice cu Rusia sunt "dificile, dar pledează pentru dialog cu Moscova în scopul evitării amplificării tensiunilor şi a unui nou Război Rece.

"Relaţiile NATO-Rusia nu au mai fost niciodată atât de dificile" după încheierea Războiului Rece, a declarat mai exact Jens Stoltenberg, potrivit site-ului cotidianului Le Figaro.

In contextul în care Congresul SUA a adoptat noi sancţiuni împotriva Moscovei, preşedintele Vladimir Putin a anunţat duminică seară că personalul misiunilor diplomatice americane, inclusiv angajaţii care nu au statut diplomatic, trebuie redus cu 755 de persoane, pentru a ajunge la nivelul celui al misiunilor ruse din SUA.

Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat prezenţa militară în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, pentru contracararea Rusiei. Moscova a exprimat nemulţumire în legătură cu această decizie şi privind instalaţiile antirachetă NATO din România şi Polonia.

Revista presei internaționale din 4 august 2017
498

Facebook comments