România și UE au zădărnicit o provocare la adresa Republicii Moldova (Deutsche Welle)

rogozin.jpg

Vicepremierul rus Dimitri Rogozin
Image source: 
Facebook / Dmitri Rogozin Fan Club

Refuzul României de a-i acorda acces în spațiul aerian vicepremierului rus Dimitri Rogozin a avut ecou în presa internațională. Ca de altfel și amenințările demnitarului rus la adresa României.

România și UE au zădărnicit o provocare la adresa Republicii Moldova, transmite corespondentul Deutsche Welle de la Chișinău.

Faptul că Rusia a forțat venirea lui Dmitri Rogozin la Chișinău, contrar avertismentului diplomației moldovene, poate însemna o provocare – una extrem de periculoasă

Internauții moldoveni s-au mobilizat pe rețelele de socializare și au întocmit o petiție în care au cerut Guvernului de la Chișinău să-l declare pe Rogozin persona non-grata pentru ofensele aduse anterior Republicii Moldova și pentru că a luptat cu arma în mână, în timpul războiului din 1992, de la Nistru, de partea separatiștilor transnistreni împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova. Rogozin se laudă cu asta în cartea sa „Dușmanul poporului”, lansată în 2006. Vineri, combatanții războiului de la Nistru au venit la Aeroportul Internațional Chișinău să-l întâmpine pe Rogozin și să-l trimită acasă.

Publicația europeană Politico reamintește că Rogozin se numără printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor occidentale după anexarea Crimeei în 2014 și după acțiunea militară din estul Ucrainei.

Rogozin, care supervizează industria de apărare din Rusia, este cunoscut pentru declarațiile sale belicoase și controversate la adresa Occidentului. La începutul acestei luni el spus că în NATO se mai află „rămășițe naziste“.

Daily Mail notează de asemenea că nu este prima ciocnire dintre Rogozin și România pe motiv de zboruri. În 2014 i s-a interzis accesul în spațiul aerian românesc - și  atunci demnitarul rus a scris pe Twitter că se va întoarce  la bordul unui bombardier TU-160.

San Francisco Chronicle preia o depeșă a Associated Press care informează că, la Chișinău, activiști din opoziție se adunaseră vineri pe aeroport pentru a protesta față de vizita lui Rogozin.

Ministerul rus de Externe a prezentat, vineri, reprezentantului României în Rusia, o notă de protest, cerând o investigație asupra incidentului și argumentând că viețile pasagerilor au fost puse în pericol.

„Moscova tratează incidentul ca pe o provocare deliberată,  care dăunează grav relațiilor bilaterale“, a afirmat ministerul rus de externe.

Iar rețeaua rusă Sputnik scrie că Moscova trebuie să ia măsuri adecvate față de refuzul României.

 

Vicepreședintele american Mike Pence se află în Europa, iar vizita sa devine extrem de importantă în contextul escaladării tensiunilor dintre Rusia și Occident.

Potrivit Washington Post, vizita lui Pence în Estonia, Georgia și Muntenegru, planificată de mult timp, era inițial menită să reafirme angajamentul Statelor Unite față de Alianța Atlantică . Dar, ca urmare a deciziei lui Trump de a semna legea privind sancțiunile la adresa Moscovei, vizita vicepreședintelui devine acum în mod clar focusată pe Rusia, după cum au declarat oficialii administrației. Aproape toate remarcile și discursurile lui Pence sunt văzute ca tot atâtea răspunsuri la adresa provocărilor pe care Rusia le întreprinde în această parte a lumii.

"America  mai întâi nu înseamnă America singură", a declarat Pence pentru Fox News. "Mesajul nostru către statele baltice , pentru Georgia și Muntenegru - va fi același: suntem alături de aliații noștri din Europa de Est", a mai spus vicepreședintele.

Ziarul britanic The Telegraph scrie că printre chestiunile în discuție se numără și președinția estonă a Uniunii Europene, comerțul, securitatea cibernetică dar și tensiunile din regiunea Mării Baltice, unde Rusia și NATO și-au crescut prezența militară în ultimii ani.

Liderii de la Tallin au vorbit și despre posibila desfășurare a rachetelor Patriot în Estonia. Lituania a declarat de asemenea că ar fi dornică să aibă rachetele pe teritoriul său.

Rachete Patriot au apărut pentru prima oară în Lituania la începutul acestei luni, după ce armata americană le-a folosit într-un exercițiu. Apărarea antiaeriană este privită de experți drept cea mai slabă verigă a NATO în Marea Baltică, mai scrie The Telegraph

 

"Macron, sezonul 2" – iată titlul editorialului din ziarul Le Figaro, consacrat provocărilor la care președintele francez trebuie să răspundă după vacanța de vară:

Odată cu sesiunea parlamentară se încheie prima parte a unei povești care a început în urmă cu doi ani, când Emmanuel Macron a lansat pariul nebun de a veni la putere aruncând mănușa vechiului sistem politic. Sezonul 1, incontestabil, a fost un succes. Sezonul 2 va începe în mai puțin de o lună și va veni și momentul confruntărilor.

Obiectivul de a reduce deficitul este lăudabil, dar îi va fi dificil să lupte împotriva dependenței de subvenții, deja obișnuită într-o țară precum Franța. El va trebui să acționeze, dar cu discernământ, în orice caz, nu așa cum a făcut-o în legătură cu bugetul apărării.

Dacă Emmanuel Macron își va dedica vacanța pentru a face un inventar al risipei franceze (în politica de locuințe, de formare profesională, prestații sociale, etc.), va vedea că este posibil să economisească miliarde fără a fi nevoie să ajungă la un război Urbi et Orbi. În mod absurd, Franța continuă să fie țara europeană care strânge cele mai mari impozite, dar ale cărei datorii cresc în fiecare an!

Pentru această politică strictă, șeful statului va abuza probabil de majoritatea sa. Dar deputații En Marche se disting mai mult prin lipsa lor de experiență decât prin consistența lor. Vor accepta să fie insultați de către PS sau de către protestatari?

Provocarea sezonului 2 este clară: va continua Macron să avanseze, sau, speriat de greutatea sarcinii ce-i stă în față, va da înapoi?

Revista presei internaționale din 31 iulie 2017
225

Facebook comments