Oferta Theresei May, bună dar nu suficientă (Reuters)

theresa.jpg

Theresa May răspunde întrebărilor jurnaliștilor înainte de Summitul Consiliului European, Bruxelles 22iunie 2017
Theresa May propune acordarea statutului de rezident cetățenilor UE aflați în Marea Britanie de cinci ani
Image source: 
European Council

Presa straină comentează oferta facută aseară la summitul Consiliului European de la Bruxelles de premierul britanic Theresa May privind cetăţenii UE. O ofertă bună, dar nu suficientă, după cum o cataloghează liderii europeni citaţi de Reuters.

Premierul Marii Britanii le-a oferit liderilor UE un acord „corect” pentru compatrioţii care vor locui în Regatul Unit după Brexit. Într-un discurs de 10 minute, la finalul dineului de lucru de la summitul de la Bruxelles – primul de când a lansat procesul de retragere a ţării sale din blocul comunitar – May a evocat cinci principii, dintre care cel mai important este cel potrivit căruia niciun cetăţean UE care locuieşte în Marea Britanie la o dată-limită, ce urmează să fie fixată ulterior, nu va fi extrădat. În prezent, aproximativ trei milioane de europeni trăiesc în Regatul Unit.

Promiţând că va da mai multe detalii luni, May a mai spus că cetăţenii UE care trăiesc în Marea Britanie timp de cinci ani pot rămâne apoi tot restul vieţii.

Cei care se află în Regatul Unit de mai puţin timp, vor putea rămâne până când ating pragul de cinci ani, când vor primi statutul de rezident permanent. De asemenea, Londra va oferi o perioadă de graţie de doi ani.

Cancelarul german Angela Merkel, care a spus înainte de summit că vrea „garanţii ample”, a descris acordarea de drepturi depline cetăţenilor UE care se află în Marea Britanie timp de cinci ani drept un „început bun”, dar a atras atenţia că în continuare rămân multe întrebări fără răspuns.

Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, printre alţii, au spus clar că nu vor să fie atraşi în discuţii privind Brexit şi că vor să se concentreze pe viitorul UE fără Londra.

 

Şeful operaţiunilor speciale franceze dezminte orice ”execuţii ţintite” ale jihadiştilor francezi la Mosul scrie presa franceză. Este pentru prima dată când comandantul operaţiunilor speciale dezminte în public informaţiile publicat recent de Wall Street Journal.

Cotidianul american scria ca forţele speciale franceze ar fi furnizat contraterorismului irakian o listă de 27 de nume ale unor cetăţeni francezi, însoţită de fotografii a cinci dintre ei, cu scopul de a-i împiedica să se întoarcă în Franţa pentru a comite atentate.

La acea vreme, Statul Major francez inter-arme a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la existenţa unei asemenea liste, subliniind că misiunea forţelor speciale la Mosul, un fief al grupării jihadiste Statul Islamic, era să ”consilieze şi să susţină trupele irakiene”, în cadrul coaliţiei arabo-occidentale.

”Noi nu facem aşa ceva, nu are sens”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, viceamiralul Laurent Isnard.

El a subliniat că operaţiunile speciale franceze în Irak, ”confidenţiale”, nu sunt ”misiuni secrete” şi respectă dreptul războiului. Viceamiralul a confirmat o împărtăşire de informaţii cu irakienii, însă ”cu scopul de a afla cum este organizat inamicul”.

Un purtător de cuvânt al Guvernului avertiza la sfârşitul lui mai că francezii plecaţi să lupte în zona irakiano-siriană alături de gruparea Stat Islamic, îşi ”asumă riscurile” acestei decizii.

Problema unor execuţii extrajudiciare a fost redeschisă în Franţa de confidenţele lui François Hollande în cartea "Un président ne devrait pas dire ça" (”Un preşedinte nu ar trebui să spună asta”), apărută în octombrie 2016, în care acesta revendica eliminări ale unor ţinte, în afara cadrului legal al conflictelor armate, a cel puţin patru presupuşi jihadişti în străinătate.

 

În SUA Republicanii din Senat dezvăluie proiectul de lege cu privire la revizuirea sistemului de sănătate, aşa numitul Obama Care. Planul include tăieri drastice ale unor programe guvernamentale în domeniul sănătăţii destinate celor săraci, scrie BBC News.

Acest ”proiect de dezbatere” de 142 de pagini abrogă cea mai mare parte a unei legi emblematice a fostului preşedinte american Barack Obama în domeniul sănătăţii, cunoscută sub numele de ”Obamacare”.

Senatul renunţă în acest text să-i oblige pe americani să-şi facă o asigurare de sănătate şi elimină impozitele impuse celor bogaţi.

Republicanii, care au publicat acest text după săptămâni de negocieri în culise, au nevoie de 50 de voturi pentru ca să-l adopte.

Proiectul afectează zeci de milioane de americani şi o cincime din economia Statelor Unite.

Proiectul se aliniază în mare parte unui text deja adoptat de Camera Reprezentanţilor luna trecută, însă leagă subvenţiile federale destinate americanilor mai degrabă de venituri decât de vârstă.

Însă beneficiarilor le va fi mai greu să primească aceste subvenţii, din cauza introducerii unor prevederi restrictive cu privire la venit.

Proiectul mai prevede, pe lângă abrogarea impozitelor impuse bogaţilor şi companiilor de asigurări, rambursarea subvenţiilor de către americanii săraci către companiile de asigurări pe o perioadă de cel puţin doi ani.

Textul prevede de asemenea o eliminare pe o perioadă de un an a fondurilor destinate Planned Parenthood, o organizaţie nonprofit în domeniul sănătăţii femeilor.

Abrogarea legii lui Obama - intitulată Affordable Care Act şi cunoscută sub numele de Obamacare - a fost una dintre promisiunile de campanie ale republicanilor şi a lui Trump în campania electorală de anul trecut.

Revista presei internaționale din 23 iunie 2017
844

Facebook comments