Alegerile anticipate nu rezolvă enigma Brexitului (The Times)

brexit.jpg

Image source: 
pixabay.com

Spre surprinderea tuturor, prim-ministrul britanic a anunțat organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 8 iunie. Rezultatul nu e greu de anticipat, comentează presa britanică, potrivit grupajului realizat de Courrier International.

„O bombă politică“ exclamă Evening Standard. Ziarul londonez reamintește că aceasta este o schimbare pentru Theresa May, care la venirea la putere, în iunie 2016, a negat în mod repetat că ar urmări organizarea de alegeri anticipate -  termenul pentru viitoarele alegeri era 2020. Evening Standard mai scrie că ”o victorie a conservatorilor i-ar da un mandat puternic Theresei May în fața celorlalți lideri ai UE, la summit-ul din 22 iunie".

Potrivit unui nou sondaj publicat de The Guardian, conservatorii se situează înaintea  laburiștilor, cu 44% din intențiile de vot față de numai 26%. Laburiștii riscă să piardă cincizeci de locuri în viitorul Legislativ. Rezultatul?, se întreabă The Spectator: „Majoritatea conservatoare ar crește de la 17 voturi  la 112, Iar laburiștii s-ar afunda într-o nouă criză“.

Pentru The Guardian, ziarul cu o atitudine anti-Brexit, mișcarea premierului britanic echivalează cu o „lovitură de stat“. „Theresa May folosește democrația pentru a o ucide mai bine“, acuză ziarul. Cu victoria ca și asigurată, ea „nu va fi obligată să respecte opiniile minoritare. În plus, decizia duce deja către un al doilea referendum asupra independenței Scoției, și mai mult decât probabil, spre un vot cu privire la viitorul Irlandei de Nord. Suntem în curs de resetare a politicilor ce duc la amplificarea diviziunilor. Vom regreta toate acestea", avertizează The Guardian.

Pentru The Times, „Laburiștii trebuie acum să se reformeze sau să moară. Este probabil însă ca masiva victorie conservatoare să se bazeze mai degrabă pe o lipsă de entuziasm a electoratului. Dar alegerile nu dau răspunsul la întrebări cu privire la viitorul nostru economic și social; marea enigmă a Brexitului rămâne de rezolvat ".

 

Continuăm cu situația din Turcia post-referendum. Revista germană Der Spiegel crede că a venit momenul ca Bruxelles-ul să închidă negocierile de aderare cu Turcia.

”Turcii au votat pentru autocrație, pentru reprimarea oponenților politici și, probabil, și pentru introducerea pedepsei cu moartea. Nici una dintre acestea nu pot fi conciliate cu calitatea de membru în UE. Pentru Bruxelles a venit timpul să spună clar că procesul de aderare este mort.

Un contraargument popular este că UE va pierde din influența pe care o are la Ankara, rupând negocierile. Dar care a fost influența în 2013, când Erdogan i-a bătut pe protestatarii din Parcul Gezi? Dar atunci când Erdogan a escaladat în mod deliberat conflictul cu kurzii, ca parte a unui joc de putere internă? Și unde a fost influența UE, atunci când, imediat după tentativa de lovitură de stat militară din vara trecută, regimul lui Erdogan a aruncat în închisoare zeci de mii de oameni, inclusiv numeroși jurnaliști? Și unde a fost atunci când Erdogan a stârnit ura împotriva țărilor UE, ca să câștige referendumul constituțional?

Un alt argument împotriva ruperii negocierilor este că aceasta ar slăbi și mai mult forțele democratice în interiorul Turciei. Asta desigur, se poate întâmpla.

Dar UE ar face mai bine să acorde o atenție sporită democrațiilor din Europa, care sunt deja in pericol. Autocrații sunt la putere în Ungaria și Polonia, ambele state membre, iar UE a făcut prea puțin pentru a arăta că poate răspunde politicilor fățiș anti-UE și anti-democratice ale Viktor Orbán și Jaroslaw Kaczynski.

Dacă nu va dovedi fermitate în fața autocrației turcești, Bruxelles-ul își va deteriora și mai mult credibilitatea, slăbind în același timp forțele care luptă în Polonia și Ungaria pentru a păstra o democrație liberală.

Chiar și treilea argument - și anume faptul că Erdogan s-ar retrage din acordul cu Europa privind refugiații nu funcționează. Închiderea rutei balcanice a contribuit la fel de mult la reducerea fluxului de refugiați ca și acordul cu Erdogan. În al doilea rând, acordul vine cu miliarde de euro ajutor, care sunt suficiente pentru ca Turcia să se gândească de două ori înainte de a ieși din acord.

 

Dar votul din Turcia are semnificații și în interiorul unor state membre ale Uniunii Europene, acolo unde comunitățile turce au votat masiv pentru trecerea la regimul prezidențial.

În Germania, Deutsche Welle remarcă faptul că peste 63% din turcii care au votat pe teritoriul german au aprobat propunerile lui Erdogan de modificare a Constituţiei.

Aceste date ar trebui să trezească Germania. Când atât de mulţi oameni care trăiesc în Germania susţin un lider politic care vrea, între altele, să reintroducă pedeapsa cu moartea, înseamnă că, în pofida succeselor înregistrate, multe aspecte ale integrării lor în Republica Federală au eşuat. Germania trebuie să fie cinstită cu ea însăşi. Forţele politice şi civice trebuie să-şi admită erorile.

Aceeași dezbatere și în Belgia.

După cum remarcă ziarul flamand Het Nieuwsblad ”Voturile din străinătate au înclinat balanța“. Turcii cu cetățenie dublă, și care văd Turcia doar în timpul vacanței anuale, agită steagul roșu“, dar „nu vor suferi consecințele puterii prezidențiale care se profilează la orizont. Vremurile grele se pregătesc pentru turcii din Turcia, nu pentru cei din Europa".

Iar ziarul De Morgen se întreabă:

Poți vota pentru o putere totalitară care își trimite criticii în spatele gratiilor și să fii în același timp, un cetățean care acceptă regulile democrației? Pot ambele idei să stea împreună în același cap? " se întreabă ziarul belgian.

Revista presei internaționale din 19 aprilie 2017
435

Facebook comments