Suedia: după doliu, dezbaterea (Bloomberg, Washington Post)

suedia.jpg

Circa 20 0000 de suedezi au participat duminică la o demonstrație de protest împotriva violenței, Stockholm, 9 aprilie 2017
Image source: 
TT NEWS AGENCY/Maja Suslin via REUTERS

După cel mai însemnat atac suferit pe timp de pace, neîncrederea începe să pună stăpânire pe Suedia, titrează Bloomberg într-o analiză după atentatul de vineri, când un camion a intrat peste mulțimea dintr-o zonă pietonală a capitalei Stockholm.

Stockholm este cel mai recent nume pe o listă de orașe europene care au fost victimlele unor atacuri similare, după Londra, Berlin și Nisa.

Atacul de vineri a avut loc la doar o stradă distanță de locul unui atentat sinucigaș cu bombă din 2010, inspirat tot de extremismul islamist.

Dar, după momentele de doliu, națiunea se găsește în mijlocul unei dezbateri care încearcă să asocieze imigrația cu terorismul și crima. Afluxul de migranți a coincis cu o creștere a sprijinului pentru partidul anti-imigrație Democrații din Suedia, care deține 47 de locuri în Parlament din 349.

Washington Post reamintește că Suedia este de multă vreme cunoscută pentru politica ușilor deschise față de migranți și refugiați. Dar țara scandinavă cu 10 milioane de locuitori a primit un număr record de 163.000 de refugiați în 2015 - cea mai mare rată pe cap de locuitor din Europa. Prim-ministrul Stefan Lofven a recunoscut că țara nu a mai putut face față afluxului.

Populiștii de dreapta Democrații din Suedia sunt purtați pe val de un sentiment anti-imigrație tot mai mare. Mattias Karlsson, liderul grupului parlamentar al partidului, a declarat sâmbătă că simte „furie și durere, dar nu șoc“, după atacul de vineri.

 „Suedia a făcut niște greșeli, și ceva trebuie făcut pentru a asimila imigranții mai bine“, spune el. „Dar este nevoie de doi pentru a dansa tango -  iar imigranții sunt cei care trebuie să se integreze în națiunea suedeză“.

Însă nu toată lumea e de acord cu această abordare. Prințesa Victoria, care a adus flori la locul atacului, a declarat că „Societatea suedeză este construită pe o imensă încredere și pe un sentiment de comunitate.“

Washington Post nu uită nici episodul din februarie, când președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a șocat pe suedezi atunci când a sugerat că țara lor ar fi suferit un atac terorist de tipul celor care au lovit Franța, Belgia și Germania.

 

Continuăm cu câteva comentarii legate de atacul american asupra Siriei. La ce au folosit, până la urmă, rachetele trimise de armata ameriană? Comentatorii caută explicații.

Pentru Le Figaro, președintele american a emis un triplu avertisment, ”calibrat dar bărbătesc”. ”Primul, pentru Assad. Al doilea, pentru Vladimir Putin. După ce s-a arătat dispus să joace cu Rusia, Trump restabilește termenii înțelegerii. Al treilea mesaj este de uz intern. El îl pune pe picior greșit pe Barack Obama, care a uitat de linia roșie trasată în Siria.

Schimbarea direcției de către Donald Trump este spectaculoasă. La inaugurarea sa, el a spus America First, ceea ce prezicea o nouă eră izolaționistă. Acum, Trump și-a intrat în rolul de lider al lumii libere sau, după cum a spus el, al națiunilor civilizate. Încă o dată, Trump a întors jocul”, conchide Le Figaro.

Nu există nici o strategie în spatele bombardamentelor americane în Siria, crede însă ziarul austriac Der Standard:

Intervenția în Siria va rămâne o acțiune izolată și simbolică, sau va conduce SUA mai adânc în conflictul militar – poate chiar cu Rusia - un conflict pe care nimeni nu-l vrea și pentru care nu există nici o foaie de parcurs".

Pentru cotidianul italian La Repubblica, „Trump este disperat să distragă atenția de la dezastrul național. Primele sale 70 de zile de mandat au dat impresia de amatorism și improvizație. Assad, cu brutalitatea lui și acoperit de Rusia, a devenit colacul de salvare pentru Trump".

În sfârșit, în cotidianul francofon de la Beirut, L'Orient-Le Jour, crede că lovitura  americană nu schimbă fundamental lucrurile pe teren. ”Nu există nici un indiciu acum că Washingtonul intenționează să se implice mai mult împotriva lui Assad. Statele Unite ale Americii vor fi, de asemenea, confruntate în curând cu aceeași dilemă ca și administrația anterioară. O răsturnare a regimului sirian ar însemna în mod necesar o escaladare a conflictului cu Moscova".

 

Ucrainenii se pregătesc pentru prima zi de liberă circulație în Uniunea Europeană, după votul de joi din Parlamentul European. Este însă Ucraina pregătită pentru acest pas? 

O precauție dublată de încredere. Așa caracterizează situația cotidianul german Die Welt.  

Dacă pentru occidentali, libertatea de călătorie și libertatea de mișcare au devenit un drept al omului, pentru cei din Europa de Est reprezintă un semn de apartenență la Europa - un sentiment deosebit de puternic în rândul tinerei generații a țării.  

Având în vedere situația dificilă generată de criza migrației, UE a decis să combine măsura cu o frână. În caz de abuz flagrant de această libertate de a călători - sub formă de muncă ilegală sau de ședere ilegală - UE își rezervă dreptul de a suspenda măsura".

În Marea Britanie, tabloidul Daily Express comentează știrea în stilul deja caracteristic presei de scandal din Insulă. ”Site-ul guvernamental al Ucrainei unde se primesc aplicațiile pentru pașapoarte biometrice a s-a prăbușit la câteva ore de la votul Parlamentului European.

Ucraina are o populație de 45 de millioane oameni, iar toti cei cu un pașaport biometric, vor putea călători fără vize. Dar decizia nu se va aplica în Marea Britanie și Irlanda”, precizează ziarul.

Nu toți ucrainenii au pașapoarte biometrice.

Oficialii ucraineni au început să accepte aplicații în 2015 și au primit mai mult de 65.000 de cereri in prima luna.

Au existat temeri că deplasarea fără vize va duce la un aflux de refugiați în urma invaziei Rusiei în sud-estul Ucrainei.

În 2016, Prim-ministrul polonez Beata Szydło a vorbit despre un milion de migranți ucraineni în Polonia - dar ea a fost ulterior acuzată de exagerare.

Revista presei internaționale din 10 aprilie 2017
386

Facebook comments