Marea Britanie: pas către legiferarea din timpul lui Henric al VIII-lea?

theresa_may_downing_street.jpg

Theresa May în fața reședinței de la 10, Downing Street
Guvernul condus de Theresa May va fi primi prerogative legislative temporare după ieșirea din UE
Image source: 
EPA

Camera Comunelor a parlamentului britanic a adoptat în a doua lectură proiectul legii de retragere din Uniunea Europeană prin care se inorporează întreaga legislație UE în cea internă în vederea ieșirii Marii Britanii din Uniune în martie 2019. Criticii au avertizat că legea va acorda prerogative legislative importante guvernului, prerogative care ar scăpa de sub controlul parlamentului. 

În timpul dezbaterilor din Camera Comunelor - camera inferioară a parlamentului - miniștrii cabinetului condus de premierul Theresa May au avertizat că neadoptarea acestei legi ar duce la haos după ieșirea țării din UE. 

Votul a fost de 326 la 290 din totalul de 650 de deputați.

Proiectul are mai multe scopuri:

  • abrogarea Legii Comunităților Europene din 1972 care a pregătit aderarea la 1 ianuarie 1973 a Regatului Unit la ceea ce pe atunci se numea Comunitatea Economică Europeană, precursoare a UE;
  • să pună capăt supremației legii UE în legislația britanică și să transforme legea UE în vigoare în momentul ieșirii în dreptul intern. De asemenea, ea creează puteri temporare pentru a face o legislație secundară care să permită corectarea legilor care altfel nu ar putea funcționeze în mod corespunzător odată ce Marea Britanie iese din UE;
  • să permită dreptului intern să reflecte conținutul unui acord de retragere în temeiul articolului 50 al Tratatului UE de la Lisabona, odată ce Regatul Unit părăsește UE.

Cu alte cuvinte, o astfel de lege are menirea să evite un vid legislativ, dat fiind că volumul legislației europene acumulat în cei 46 de ani ce se vor fi scurs de la aderarea până la părăsirea de către Marea Britanie a UE este enorm și incorporarea nu putea fi făcută decât în bloc. 

Înapoi la Henric al VIII-lea?

În această privință nu există prea multe obiecții. Opoziția în majoritatea ei, dar și unii deputați ai Partidului Conservator condus de premierul May avertizează că legislația secundară, care are ca termen 29 martie 2021, adică doi ani după Brexit, poate duce la o sporire uriașă a puterilor executivului. 

Protestatari în fața parlamentului britanicProtestatarii susțin că legea riscă să dea guvernului puteri din vremea lui Henric al VIII-lea (foto: PA)

Unii politicieni și comentatori au comparat chiar acest mod de legiferare cu Statutul Proclamațiilor din 1539, prin care Regele Henric al VIII a guvernat la apogeul absolutismului monarhic în Anglia.

Guvernul susține că asemenea temeri sunt exagerate și că astfel de atribuții temporare sunt necesare în cazul în care se vor ivi situații neprevăzute în perioada de doi ani după ieșirea din UE, când instituțiile Uniunii prevăzute în legislație nu vor mai avea putere asupra Marii Britanii. 

Legislația secundară, spre deosebire de ca primară, scapă controlului parlamentar, dar poate fi contestată în justiție.

Proiectul va fi trimis acum în comisiile parlamentare și apoi va reveni pentru o dezbatere articol cu articol la lectura a III-a, finală, în Camera Comunelor. 

Dacă proiectul este adoptat de Camera Comunelor - aleasă democratic, el va fi trimis în Camera Lorzilor - numită, unde poate fi amendată, naveta între cele două camere continuând până la adoptarea textului în termeni identici de către cele două camere. 

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ
380

Facebook comments