ONU denunță situația tot mai dramatică a minorității rohingya în Myanmar. E ”epurare etnică”, spun experții.

afp_rohingya.jpg

Image source: 
Al Bawaba

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra'ad Al Hussein a lansat luni un nou semnal de alarmă cu privire la tratamentul la care Myanmarul supune minoritatea musulmană rohingya, care pare un ”exemplu clasic de epurare etnică”. El a acuzat Myanmarul că a refuzat accesul anchetatorilor ONU specializaţi în drepturile omului care, prin urmare, nu au putut realiza integral o evaluare a situaţiei. El a făcut această declaraţie în deschiderea lucrărilor celei de-a 36-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului, la Geneva.

De la începutul violenţelor, statul Rakhin este încercuit, iar accesul presei dar şi al organizaţiilor internaţionale este blocat. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra'ad Al Hussein vorbește de un proces de epurare etnică în timp ce Ministrul de Externe din Bangladesh a denunţat zilele acestea chiar un ”genocid”.  Tulburările au început pe 25 august, prin atacuri coordonate asupra câtorva zeci de posturi de frontieră din Myanmar ale unor rebeli rohingya înarmaţi cu macete şi cuţite. Gruparea, care a revendicat deja atacuri similare, afirmă că a luat armele pentru a apăra drepturile încălcate ale minorităţii. A urmat o represiune din partea armatei Myanmarului, care susține că rebelii au ucis aproape 400 de militari. Duminică, rebelii rohingya au declarat un armistiţiu unilateral de o lună, însă Guvernul a răspuns că nu va negocia cu ”teroriştii”.

Urmarea evenimentelor din agust a fost dramatică pentru această minoritate musulamnă din Myanmar : peste 300.000 de musulmani rohingya s-au văzut nevoiți să fugă în Bangladesh. ”Estimăm la 313.000 numărul rohingya care au ajuns în Babladesh începând de la 25 august”, a declarat Joseph Tripura, un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Alte câteva mii de persoane ar fi în continuare fugare, ascunse în păduri sau pe dealuri în Myanmar, fără mâncare şi apă. Lor li s-au alăturat și aproximativ 27.000 de budişti și hinduşi care s-au refugiat în mănăstiri şi şcoli, în sudul regunii.

În acest context, zilele acestea Dalai Lama a îndemnat-o pe Aung San Suu Kyi, laureata Nobelului pentru pace și premier în Myanmar, să găsească o soluţie paşnică la criza populaţiei apatride rohingya, exprimându-şi îngrijorarea faţă de violenţele care au determinat zeci de mii de oameni să fugă. Liderul spiritual al tibetanilor a subliniat că speră că executivul va trata în spiritul reconcilierii această problemă.

Țintă a unor atacuri dure, șefa guvernului din Myanmar, laureata premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi, a denunțat însă ”un aisberg de dezinformare”. Ea s-a referit la o serie de fotografii publicate la finalul lunii august de vicepremierul turc care denunța și el ”epurarea etnică” din Myanmar. Fotografiile au fost ulterior retrase, dar acest incident a provocat un scandal în Myanmar, unde majoritatea budistă — din care face parte și Suu Kyi — acuză comunitatea internațională, în special presa străină, că susține tabăra pro-Rohingya.

Cel puțin un milion de etnici Rohingya trăiesc în Rakhine și de mai multe decenii fac obiectul persecuțiilor, inclusiv al restricțiilor asupra libertății de mișcare. Astfel, legislația din Myanmar nu îi recunoaște pe rohingya ca pe un grup etnic și aproximativ 100 de mii de membrii ai acestei comunități trăiesc în tabere închise fiind considerați ”imigranți ilegali din Bangladesh”. De altfel, din cauza persecuțiilor din 1991-1992 care au dus la fuga altor câteva zeci de mii de rohingya în Bangladesh, această țară a fost pe punctul de a intra în conflict deschis cu Myanmarul. De-a lungul timpului, rapoartele ONU au denunțat constant persecuțiile împotriva acestei minorități, inclusiv despre execuțiile sumare, arestările arbitrare, actele de tortură și muncă forțată, care ar putea fi asimilate, citez, ”crimelor împotriva umanității”.

95

Facebook comments