Pagina de istorie: Pactul care ar fi trebuit să mențină pacea în lume

tratat_pace.jpg

Semnarea Tratatului Briand-Kellogg, 27 august 1928
Image source: 
Library and Archives Canada / wikipedia.org / public domain

După Primul Război Mondial, marile puteri ale lumi, dar și cele mai mici și-au pus problema evitării unor noi conflicte armate între state. Așa a luat naștere pactul Briand-Kellogg, menit să condamne războiul ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state. Tratatul a fost semnat, în total, de 62 de state, însă avea o mare lipsă: nu conținea nicio pedeapsă pentru statele semnatare care l-ar fi încălcat. Vă invităm să rememorăm, la Pagina de istorie, povestea pactului care ar fi trebuit să mențină pacea în lume.

La 10 ani după intrarea Statelor Unite ale Americii în Marele Război, ministrul de externe francez, Aristide Briand, propune americanilor semnarea unui tratat bilateral, prin care războiul, ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state, să fie condamnat. Proiectul a fost prezentat Secretarului de Stat Frank B. Kellogg, care a venit cu ideea de a-l extinde și la alte state, nu doar la cel american și cel francez.

Ideea a fost foarte bine primită la nivel internațional. După ororile Primului Război Mondial, toată lumea a fost atrasă de ideea condamnării războiului ca fiind ilegal. În plus, pentru că tratatul specifica în mod clar că se referea doar la războaiele de agresiune, nu și la cele defensive, multe state au acceptat aderarea fără nicio reținere.

Pactul Briand-Kellogg a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, inițial, de reprezentanții a 15 state. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și țara noastră. România a semnat tratatul în 4 septembrie 1928. La fel ca și tratatul Ligii Națiunilor, pactul Briand-Kellogg propunea principii și idei pacifiste grandioase. Textul pactului este unul suplu, cu doar trei articole, însă niciunul nu se referă la sancțiuni pentru statele care nu îl respectă. De atlfel, la doar câțiva ani după semnarea tratatului, în anii '30, s-a dovedit că el nu a avut niciun efect în stăvilirea intențiilor cotropitoare ale unora dintre statele semnatare.

Inutilitatea Pactului a devenit clară în 1931, în momentul în care Japonia, stat aflat chiar printre primii semnatari ai pactului, invadează Manciuria. Atunci a fost momentul în care celelalte state au realizat că nu au cum să impună termenii tratatului sau să-i sancționeze pe cei care îl încalcă.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de Istorie din 4 septembrie 2017
349

Facebook comments