Pagina de istorie: Revoluţia de la 1848 şi simbolurile sale

steag.jpg

Drapel al revoluționarilor din Moldova, inscripționat cu caractere latine și chirilice
Image source: 
Muzeul de Istorie din Chișinău via wikipedia.org

Ziua de 9 iunie marchează începutul Revoluţiei paşoptiste în Valahia. Revoluţia din principatul dunărean a fost parte a mişcărilor revoluţionare care au izbucnit în 1848 la Paris şi apoi s-au răspândit pe tot continentul. În spaţiul românesc au existat trei mişcări revoluţionare: în Moldova, în Valahia şi în Transilvania.

În 9 iunie 1848 revoluţionarii munteni şi olteni au lansat Proclamaţia de la Islaz. Acest document urmărea modernizarea principatului. Printre cele mai importante prevederi erau cele referitoare la drepturile omului. Astfel, revoluţionarii doreau eliberarea robilor ţigani, adică desfiinţarea sclaviei pentru romii care erau proprietatea unor boieri, mănăstiri sau a statului.

De asemenea, evreii primeau drepturi egale cu creştinii, iar ţăranii clăcaşi erau eliberaţi din ultimele legături de dependenţă faţă de foştii străpâni feudali ai pământului.

Un alt principiu important al Proclamaţiei de la Islaz era sporirea autonomiei principatului aflat sub protectorat rusesc şi suzeranitate otomană. Aceste lucru însemna că nicio decizie importantă care îi privea pe români nu putea fi luată fără acordul Porţii Otomane şi curţii imperiale ţariste.

Domnitorul Gheorghe Bibescu, sub presiunea liderilor revoluţiei, a ajuns să accepte Proclamaţia de la Islaz, ceea ce a stârnit furia otomanilor şi a ruşilor. Domnitorul a abdicat, iar vreme de trei luni Valahia a fost condusă de un guvern revoluţionar din rândul căruia făceau parte personalităţi precum Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetii şi I.C. Brătianu.

Aceste reforme nu au putut fi puse în practică în 1848, pentru că revoluţia a fost înăbuşită de intervenţia militară străină. Ideile de reformă au rămas, însă, şi au fost puse în aplicare treptat, de către liderii Revoluţiei de la 1848, care au ajuns membri ai guvernelor româneşti în timpul domniilor lui Alexandru Ioan I Cuza şi Carol I.

Simbolurile revoluţiei definesc şi azi naţiunea română, de la tricolorul arborat la 1848, până la cântecul Deşteaptă-te, române!, pe versuri de Andrei Mureşanu, care a devenit imnul de stat al României după căderea comunismului.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie, pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 9 iunie 2017
413

Facebook comments