Care este "diagnosticul" la 100 de zile de guvernare Trump? Și cât de ușor se destramă o democrație?

sheri_berman.jpg

Sheri Berma. profesor de științe politice la universitatea Barnard-Columbia din New York
Image source: 
youtube.com

Sheri Berman este profesor de științe politice la universitatea Barnard-Columbia din New York, specializată pe istorie și politică europeană cu accent pe fenomenul democratizării. Ea este autoarea a două cărți, prima dintre ele, apărută în 2006 la editura universității Cambridge purtând titlul PRIMATUL POLITICII și fiind consacrată evoluțiilor politice europene în secolul trecut.

Sheri Berman este citată des în aceste zile în legătură cu dizlocarea produsă de Trump, cu șocul pe care acesta-l administrează sistemului prin stilul său neobișnuit de a conduce. Unii remarcă aspecte ce țin de autoritarism, fascism chiar, în stilul și substanța acțiunii prezidențiale, și consideră că însăși democrația americană este în pericol. Interlocutoarea noastră are o poziționare mai nuanțată și mai optimistă. Privirea, susține ea, trebuie învățată să cuprindă întregul peisaj, nu doar vârful Executivului întunecat de nori de furtună.

Sheri Berman: Este extrem de important să urmărim evoluția diferitelor instituții ale democrației. Tindem să ne concentrăm asupra Executivului, fapt lesne de înțeles dată fiind situația din SUA, Ungaria sau Turcia, unde capii Executivului încearcă să adune puterea în mâinile lor, ocolind alte instituții. Democrația nu se reduce însă la Executiv; există un Legislativ, un Judiciar, partide politice, societatea civilă. E foarte important de monitorizat echilibrul acestor elemente ale democrației și măsura în care un element încearcă să le domine pe celelalte.

Reporter: Din acest unghi, ce diagnostic puneți primelor 100 de zile ale președinției Trump?  Au apărut, cum susțin unii specialiști, primele semne ale derivei autoritare?

Sheri Berman: N-aș spune că se manifestă primele simptome ale autoritarismului.  Cert este însă că există, înlăuntrul Administrației, figuri care, ca să folosim o formulă mai blândă, nu prea au răbdare cu normele și practicile democratice: le testează limitele, încearcă rezistența unor instituții și actori politici. Observăm acest lucru în relația cu Republicanii din Parlament și cu partidul Republican, a căror reacție la unele dintre acțiunile mai problematice ale lui Trump este cam lipsită de vlagă. Alte exemple ar fi atacurile Administrației asupra presei - o altă instituție esențială a democrației - și nonșalantă lui Trump în raport cu adevărul și faptele - în care vedem o încercare de a deruta electoratul și a-și mobiliza susținătorii.

Reporter: Revista Vanity Fair publică în numărul curent un articol de Mike Mariani, pe care sunt sigur că l-ați citit și unde se vehiculează ipoteza că dezordinea manifestă în Executivul Trump ar putea avea, sigur, cauze benigne – inexperiența, incompetența, influența unor personalități cu păreri extreme - dar ar putea avea și o explicație mai sinistră, anume că se pune în aplicare un scenariu de control politic scris la Kremlin de marionetistul propagandei putiniene, Vladislav Surkov. Ce părere aveți?  Haos deliberat, inspirat de Putin, sau pur și simplu incompetență?

Sheri Berman: La mijloc este, fără îndoială, o doză de incompetență peste media trecutului. Trump, care și-a  făcut un titlu de glorie din faptul că vine dinafara sistemului, a numit în funcțiile cele mai înalte, în număr neobișnuit de mare, indivizi lipsiți de experiență. În aceste condiții, ar fi fost practic imposibil să nu apară dezordine, haos chiar. Ideea însă că dezordinea ar avea origini oculte, că ar fi regizată de ruși,  mi se pare cam trăznită, chiar și în această epocă în care teoriile conspirativiste sună mai puțin ridicol decât altădată.  Să nu uităm că avem în guvern,  pe lângă cei cu poziționări mai ambigui, multe personalități care au adoptat atitudini destul de dure față de Rusia. De reamintit, în acest context, că sistemul politic american este un angrenaj cu foarte multe piese în mișcare.  Chiar dacă ne-am imagina că una dintre aceste piese este acționată malefic de la distanță, rămân prea multe altele care garantează eșecul unei eventuale conspirații de acest gen.

Reporter: Ați explicat, în 2014, că e greu să construiești o democrație, s-o destrami în principiu mai ușor. Cât de ușor, sau cât de greu? De ce variabile trebuie ținut cont? Avem exemple în acest sens, și va adăuga Trump încă unul?

Sheri Berman: Cu cât mai veche democrația, mai puternice și diverse instituțiile, cu atât mai greu. Aceasta este situația în care ne aflăm în Vest: mulți sunt nemulțumiți cu status-quo-ul și dispuși să dea girul unor figuri care promit să zdruncine sistemul, dar avem în continuare instituții extrem de solide și diverse, și societăți civile care veghează ca lucrurile să nu degenereze prea mult prea repede. Ungaria, Turcia, Rusia, în care am înregistrat eroziunea cea mai mare, sunt țări fără o tradiție democratică îndelungată, cu instituții și cutume fragile care n-au avut timp suficient să se dezvolte înainte de producerea eroziunii.  Ar fi mult-mult mai greu de șubrezit serios temelia democratică în SUA și în Vest.  Am avut de altfel dovezi în acest sens,  în Italia de pildă, cu Berlusconi,  un ins dispus să se joace cu normele și procedurile democratice,  un pseudo-dictator, sau în orice caz  un individ în stare de orice ca să se mențină la putere. După ce a părăsit funcția,  țara a revenit la starea anterioară de stat semi-funcțional. Asta în condițiile în care Italia nu poate fi socotită  o democrație chiar puternică și funcțională, dacă o comparăm cu restul Europei occidentale sau cu America de Nord. 

Reporter: Dacă presupunem că Trump plănuiește să transforme SUA într-o autocrație, ce-i va sta în cale?  Este democrația americană suficient de puternică pentru a rezista?

Sheri Berman: Da, cred că este.  De altfel,  nu cred că Trump are un asemena plan, o agendă clară în privința asta. Sigur, i-ar plăcea să acționeze pe cont propriu, să concentreze puterea în mâinile sale fără a trebui să aibă de-a face cu Opoziția sau cu alt gen de obstrucție instituțională. Cred că-i mai degrabă un populist clasic decât un autocrat. N-are capacitatea de a submina instituțiile și actorii politici. Chiar dacă ar încerca n-ar reuși, pentru că aceste instituții nu-s atât de slabe încât să i se supună. Părerea mea este că poate destabiliza, că a destabilizat deja serios sistemul, a polarizat și mai mult țara, dar că tradițiile noastre democratice străvechi, soliditatea instituțiilor noastre democratice și societății civile, ne dau capacitatea de a ne reface, capacitate pe care n-o au țări precum Ungaria, Polonia, Turcia și cu siguranță Rusia.

 

Vezi și: http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă AICI interviul cu Sheri Berman
1135

Facebook comments