Climatolog la RFI: “Corturile anticaniculă, măsură pompieristică”. Ce trebuie să facă de fapt primăriile?

Un nou val canicula Romania

România, afectată din nou de temperaturi caniculare (Sursa foto: pixabay.com)
România, afectată din nou de temperaturi caniculare (Sursa foto: pixabay.com)

Cod roşu de caniculă, în 12 judeţe din jumătatea de vest a României. Temperaturile vor fi vineri şi sâmbătă între 39 şi 42 de grade Celsius la umbră, anunţă ANM. Cum ne adaptăm schimbărilor climatice şi cât de eficiente sunt de fapt corturile anticaniculă?

Codul roşu de caniculă vizează judeţele Timiş, Cluj, Dolj, Caraş-Severin, Satu Mare, Arad, Bihor, Sălaj, Hunedoara, Mureş, Alba şi Mehedinţi.

Va fi caniculă şi în restul ţării, iar temperaturile se vor situa între 36 şi 39 de grade.

În Bucureşti, Primăria anunţă că a instalat 20 de containere şi corturi anticaniculă în cele mai aglomerate zone ale Capitalei.

Măsurile de acest gen nu sunt suficiente, fiind nevoie de planuri strategice de adaptare la schimbările climatice, spune la RFI climatologul Roxana Bojariu.

Ea atrage atenţia că în unele zone ale oraşelor, temperatura reală poate fi şi cu 10-12 grade mai mare: “În concentrările urbane, efectele schimbării climei şi în particular ale valurilor de căldură sunt mult amplificate de mediul artificial construit, de felul cum s-a construit până acum, de felul cum ne-am planificat până acum dezvoltarea oraşului. Şi atunci pe termen mediu şi lung va trebui să găsim soluţii în sensul acesta, soluţii de diminuare a insulei de căldură a oraşului, care se adaugă valului de căldură, astfel încât în oraşe, practic, temperaturile pot fi şi cu 10-12 grade mai mari decât cele măsurate în condiţii standard la staţiile meteorologice. Vorbesc de medii, pentru că în anumite zone şi la nivelul asfaltului, temperatura poate fi chiar şi mai mare decât această amplificare a insulei de căldură”.

 

Cum adaptăm oraşele la schimbările climatice?

 

Climatologul Roxana Bojariu enumeră câteva măsuri ce pot fi luate pe termen mediu şi lung, pentru adaptarea la schimbări climatice: “O dezvoltare a oraşului, astfel încât să ai spaţii verzi, care să echilibreze asfaltul, deşertul de asfalt, deşert de asfalt care nu doar că absoarbe căldură şi o reemite în oraş, dar impermeabilizează solul şi atunci tai legătura asta între apa din sol şi atmosferă, care în timpul valului de căldură poate funcţiona ca un climatizor, pentru că apa care se evaporă din sol scade din temperatura aerului din apropiere. Apoi, materialele de construcţie pe care le folosim, tipul de clădiri, izolarea termică e foarte importantă, nu doar iarna, ci şi vara, când ai valurile de căldură. Acoperişurile verzi sunt o soluţie îmbrăţişată în multe oraşe”.

 

Pericolul din corturile anticaniculă

 

E suficient să instalezi corturi şi containere anticaniculă? “Nu cred că este o măsură suficientă. Aş spune că e o măsură de natură pompieristică. E adevărat că punctual ar putea să ajute, dar e nevoie mai degrabă de un întreg sistem care să se pună în funcţiune atunci când se anunţă un val de căldură, sistem care să ţină cont inclusiv de starea populaţiei, să aibă în monitorizare zonele unde există bătrâni singuri la bloc şi să-i ajute în aceste zile, astfel încât să nu fie expuşi valului de căldură şi să nu rămână izolaţi în condiţii atât de dure pentru ei. Pe de altă parte, vorbim de modificarea modului în care privim funcţiunile unui oraş, pornim inclusiv de la spaţiile arhitectonice. Sunt soluţii în alte ţări şi soluţii impuse de lege chiar, prin care atunci când se construieşte o clădire, trebuie să aibă neapărat şi aceste soluţii de tip acumulare de apă, care pe perioadele foarte călduroase să aducă o îmblânzire a extremelor termice, iar atunci când plouă, ele să absoarbă o parte din apa care altfel se scurge în canalizările care fac faţă din ce în ce mai greu”, explică Roxana Bojariu.

Climatologul avertizează că în realitate corturile anticaniculă pot afecta şi mai mult starea de moment a persoanei care intră şi iese din ele: “Ai un cort şi omul pentru câteva minute reuşeşte să ajungă la o stare relativ de bine, dar vă daţi seama că apoi contrastul, intratul şi ieşitul din cort sunt ele însele nişte agresiuni asupra organismului uman, pentru că treci printr-un contrast termic foarte mare. Aş încuraja administraţia locală să aibă în vedere soluţii sistemice, bazate pe cunoaştere ştiinţifică, decizia să fie informată. Aş atrage atenţia că Bucureştiul nu are un plan de adaptare pentru schimbarea climei”.

Canicula afectează şi alte ţări din Europa, între care Ungaria, Italia, Franţa şi zona balcanică.

Roxana Bojariu, despre măsurile de adaptare la schimbări climatice, pe fondul codului roşu de caniculă
543

Facebook comments