Atuuri și riscuri ale economiei românești

banca_nationala_a_romaniei_-_panoramio.jpg

banca_nationala_a_romaniei_-_panoramio.jpg
Banca Națională a prezentat ieri deja tradiționalul raport asupra stabilității financiare.
Image source: 
Wikipedia

Banca Națională a prezentat ieri deja tradiționalul raport asupra stabilității financiare. Mai simplu spus, raportul arată care sunt indicatorii favorabili și respectiv riscurile din economia românească.

Așadar, Banca Națională numește patru atuuri. Primul, nivelul scăzut al datoriei publice, 37,4% din produsul intern brut. Datoria publică este scadentă pe termen mediu și lung, ceea ce, desigur, este un aspect favorabil. De asemenea, aproape jumătate din totalul datoriei este internă. Ceea ce ne arată un bun echilibru între scadențele datoriei publice și piața pe care este finanțată.
 
Al doilea atuu este nivelul crescut al rezervelor internaționale. Dar, se spune în raport, rolul rezervelor valutare și de aur este unul preventiv și nu pot compensa deteriorarea unor indicatori din economia reală. Al treilea atuu este creșterea economică solidă, iar cel de-al patrulea se referă la scăderea ratei șomajului.
 
Bun, avem, deci, atuurile. În afara lor, raportul BNR constată o deteriorare a câtorva indicatori economici: deficitul bugetar și cel comercial au crescut, inflația a revenit rapid la un nivel ridicat, euro a crescut în raport de leu, iar rata dobânzii a accelerat. Într-o continuare logică sunt prezentate riscurile.
 
BNR precizează că a extras, anul acesta, numai cinci riscuri. Cinci, dar semnificative. Astfel, citite rapid, riscurile sunt: deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, tensionarea echilibrelor macroeconomice, creșterea îndatorării populației prin credite bancare și de la instituțiile financiare nebancare, disciplina scăzută de plata în economie și, în fine, creșterea prețurilor pe piața imobiliară.
 
În raportul BNR se precizează „negru pe alb” că „nu există niciun risc sistemic sever, dar o combinație între riscurile identificate poate induce un risc sever, în condiții de piață nefavorabile”. Fraza are un tâlc, iar unele indicii se găsesc chiar în interiorul raportului.
 
Astfel, este clar că la nivel internațional epoca banilor ieftini se încheie. Rezerva Federală Americană, Banca Angliei sau Banca centrală a Cehiei au decis creșterea dobânzilor. Acest climat va crește costurile de finanțare ale României și este cunoscut ca o creștere a dobânzilor în economiile dezvoltate afectează economiile emergente. Economii care ar trebui să fie „în bună ordine internă”, după cum se exprimă BNR. Dar se află România „în bună ordine internă”? Răspunsul este nu. Iar argumentele privesc tensionarea echilibrelor macroeconomice. Mecanismul este următorul. În ultimii ani, România a avut o creștere peste potențial, bazată pe consum. Efectul a fost o creștere îngrijorătoare a deficitelor gemene, cel fiscal și cel de cont curent. Dar o creștere peste potențial ar trebui să fie însoțită de economii, în sensul consolidării fiscale. Adică, mai exact ar trebui să aibă loc o reducere a datoriei publice, iar deficitul bugetar ar trebui să se transforme chiar în excedent. În România, lucrurile nu au stat în felul acesta. Iar riscurile sunt clar descrise în raportul BNR. Veniturile suplimentare obținute din creșterea peste potențial permit finanțarea unor cheltuieli suplimentare, însă, doar pe termen scurt. În politicile economice din România, veniturile suplimentare s-au îndreptat către cheltuieli cu salarii și pensii, ceea ce înseamnă cheltuieli permanente, asumate pentru următorii ani. Doar că, atunci când economia va reveni la un ritm de creștere normal, veniturile bugetare vor scădea și ele. Și atunci economia românească se va afla într-un moment nou al ciclului ei: va trebui să achite cheltuieli mari, permanente, cu venituri care scad. Cum se va face acest lucru? Prin împrumuturi de pe piața internă și cea externă, locuri unde cresc dobânzile. Raportul BNR trage și o concluzie: combinația de creștere economică peste potențial, pomparea de fonduri către cheltuieli exclusiv sociale și o schimbare a tendințelor la nivel internațional duce la volatilitate care afectează cursul de schimb, dobânzile și prețurile. Nu seamănă oare acest tablou exact cu ce se întâmplă acum în economia românească?

132

Facebook comments