O anomalie: marele deficit bugetar se face în ultimele două luni ale anului

grafic_economie.jpg

O parte semnificativă a deficitului bugetar se realizează în ultimele două luni ale anului. Acest lucru produce anomalii nu doar la nivelul bugetului, ci și în întreaga economie.
Image source: 
pixabay.com

Bugetul de stat arată una din ciudățeniile economiei românești. Execuția bugetară pe primele zece luni ale acestui an nu face excepție. Este vorba despre faptul că deficitul bugetului este în primele 10 luni extrem de mic. Acest lucru nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de ani de zile. A devenit deja o tradiție ca în ultimele două luni sau, chiar în ultima lună a anului, deficitul bugetului să crească dintr-odată, precum Făt-Frumos.

De exemplu, anul acesta, în luna octombrie, bugetul a înregistrat un deficit de 0,79% din produsul intern brut, adică 6,6 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că în ultimele două luni ale anului, deficitul bugetar va crește cu două puncte procentuale din PIB, ceea ce corespunde unei creșteri cu 16 miliarde lei, adică aproximativ 3,5 miliarde euro. Este imens.
 
Situația, care durează de ani de zile, este îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât nu există o explicație transparență și logică. Ne-am obișnuit ca la sfârșitul fiecărui an să existe alocări către administrația locală, cheltuieli transferate netransparent, de obicei, prin intermediul fondului de rezervă. Dar alocările către primării nu pot justifica pe de-a întregul inflamarea deficitului bugetar în ultimele luni ale anului. Pe de altă parte, este clar că o creștere a deficitului se face, în primul rând, prin alocarea de sume către investiții. Pentru că restul cheltuielilor curente au de-a lungul anului un traseu echilibrat, fără salturi lunare sau trimestriale. Poate doar cheltuielile cu salariile bugetare să facă un oarecare salt, datorită plății primelor de Sărbători. Dar primele salariale nu justifică o creștere atât de mare a deficitului. Așa cum nici posibila rambursare a sumelor din TVA nu poate aduce deficitul de la 0,79% la aproape 3% din PIB.
 
Există două variante care pot explica saltul deficitului. Prima ar fi aceea că statul strânge tot anul facturi de la societăți comerciale care au prestat servicii sau lucrări, iar la sfârșitul anului le plătește. Metoda este neproductivă pentru mediul de afaceri, în sensul că duce la creșterea blocajului financiar și la decapitalizarea companiilor care lucrează cu instituțiile statului. În mod normal, statul ar trebui să își achite datoriile către companii într-un termen rezonabil, până la 60 de zile.
 
A doua variantă a creșterii deficitului comercial în ultimele două luni ale anului este că sunt cheltuite sume în grabă, pentru o serie de investiții cu o oportunitate incertă. Nici acest lucru nu ajută economia. Cu atât mai mult cu cât de ani de zile se dorește implementarea unui mecanism de prioritizare a investițiilor publice. Desigur, poate fi și o combinație între cele două variante, adică plăți întârziate de la buget și finanțarea unor investiții demarate în grabă. Cert este că ar trebui ca Ministerul Finanțelor să publice transparent cele mai mari cheltuieli care se fac în ultimele două luni ale anului.
 
În rest, execuția bugetară pe primele zece luni ale anului nu aduce modificări substanțiale. Veniturile bugetare cresc cu 10% față de anul trecut, dar se află sub procentul programat în buget. Cheltuielile cresc și ele cu 13% față de anul trecut, propulsate cu precădere de cheltuielile cu salariile care își mențin constant ritmul de peste 20 de procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 12,5%, datorită creșterii punctului de pensie. Cheltuielile cu investițiile rămân mai mici cu 17% față de anul trecut, iar un salt spectaculos au făcut încasările de fonduri europene, care au ajuns de la 8 miliarde lei, în septembrie, la 13 miliarde lei, în luna octombrie. Este posibil ca alături de subvențiile agricole să înceapă să se încaseze și bani europeni pe alte proiecte.
 
 Mai trebuie remarcat că, în sfârșit, încasările din TVA au ajuns să fie mai mari decât anul precedent. Doar cu 0,2%, dar mai mari.
 
 În concluzie, pentru buget, abia acum încep marile cheltuieli. Unde se duc ele, nimeni nu știe.
 

196

Facebook comments