Pe ce cheltuiesc banii românii, pe ce cheltuiește statul

cheltuieli.jpg

Pe ce cheltuiesc banii românii, pe ce cheltuiește statul
Image source: 
pixabay.com

Recent, Institutul de Statistică a publicat datele privind bugetele de familie. Bineînțeles, este vorba despre medie, iar momentul raportării este trimestrul al doilea al acestui an.

Așadar, veniturile lunare ale unei gospodării sunt de aproximativ 3.300 lei, iar cheltuielile ajung la aproximativ 2.800 lei. Prima observație este legată de faptul că românii reușesc să economisească aproximativ 500 de lei pe lună. Fapt care explică creșterea economiilor în bănci întâmplată în ultimii ani. A doua observație este legată de specificul economiei românești. Dacă privim salariul mediu net, care este de 2.400 lei, vom vedea că el este foarte apropiat valoric de câștigul unei gospodării. Ceea ce ar trebui să pună sub semnul întrebării numărul de persoane din gospodărie care lucrează și încasează un salariu mediu. Dar calculul empiric este contrazis de realitate. Veniturile unei gospodării sunt atât de aproape de salariul mediu, pentru că există o mulțime de angajați care lucrează cu salariul minim și pentru că gospodăria în România este extrem de eterogenă. Membrii unei familii nu trăiesc doar din salarii. Ei primesc ajutoare sociale, consumă din ceea ce cultivă în gospodărie, își completează veniturile cu ceea ce vând în piețe sau la marginea drumului sau din închirierea unor proprietăți, precum case sau terenuri. Sunt mai multe surse, așa cum este și normal, dar, în medie, veniturile obținute sunt, evident, modeste.
 
Există și o statistică a cheltuielilor. Așa cum era de așteptat, cele mai multe cheltuieli ale gospodăriei se îndreaptă către consum și plata impozitelor și contribuțiilor sociale și de sănătate. Împreună ele reprezintă 92% din totalul cheltuielilor unei gospodării. Restul, adică investițiile sau cheltuielile de producție sunt foarte mici, ajungând împreună la aproape 5% din total.
 
Interesantă este și analiza cheltuielior de consum. Însumate, cheltuielile cu produsele alimentare, băuturi și țigări plus cele de întreținere a locuinței ajung la 65% din total. Ceea ce ne arată sindromul unei economii aflate la marginea sărăciei.
 
Conform datelor statistice, românii cheltuiesc pentru educație doar 0,4% din totalul cheltuielilor, cel mai puțin din toate capitolele. Procentajul este aproape șocant dacă avem în vedere că în realitatea românească se plătesc meditații pentru elevi, manuale și taxe de școlarizare pentru instituțiile de învățământ superior.
 
Pentru comparație, statistica europeană arată destinațiile către care se cheltuiesc banii publici. Astfel, în materie de cheltuieli cu locuințele, România ocupă un suprinzător loc trei la nivel european după Bulgaria și Croația cu alocări de 1,5% din PIB. Este greu de regăsit acest procentaj în realitatea românească, poate doar programul „Prima casă” oferă o explicație. În rest, programul ANL este oprit, iar cel de anvelopare a blocurilor este, în acest moment, invizibil.
 
În materie de apărare, statele cu cele mai mari cheltuieli din PIB sunt Grecia (surprinzător, dată fiind criza economică pe care a traversat-o și restricțiile bugetare impuse) cu 2,7% din PIB, Estonia cu 1,9% și Franța cu 1,8% din PIB. Dat fiindcă statistica se referă la anul 2015, România nu apare cu 2% din PIB, ci doar cu jumătate din acest procentaj. În schimb, în materie de ordine publică și siguranță, Bulgaria și România sunt fruntașe în Uniunea Europeană cu cheltuieli de 2,8 și respectiv 2,3% din PIB. Cheltuielile cu sănătatea se situează la unul din cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, 4,2% din PIB (pentru comparație, Danemarca aloca 8,6% din PIB), iar cele cu educația situează România pe ultimul loc în Europa cu un procentaj de doar 3,1% din PIB.
 
Așadar, statisticile arată ceea ce știam deja: în calitate de consumatori cheltuim mult pe traiul zilnic, iar statul alocă puține resurse pentru sănătate și educație.
 

118

Facebook comments