Rectificare bugetară: plus la salarii, minus la investiții

guv.jpg

Rectificarea bugetară pozitivă care alocă sume suplimentare mai multor ministere, în special pentru plăţi de salarii, include şi tăieri de fonduri, cele mai mari sume fiind luate de la investiţii Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Transporturilor, în timp ce alte instituţii, precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, cele două Camere ale Parlamentului, SRI şi Preşedinţia primesc bani în plus.
Image source: 
site-ul Guvernului României

Rectificarea bugetară este pozitivă sau negativă? Răspuns: este, în același timp, pozitivă și negativă. Sau încearcă să fie în felul acesta. Este vorba despre faptul că veniturile la buget se diminuează cu 1,3 miliarde lei, în timp ce veniturile bugetului consolidat ar trebui să crească cu 1 miliard lei.

Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale pot fi mai mari, întrucât creșterile salariale au indus o creștere a încasărilor. Execuția bugetară arată că după șapte luni ale acestui an, veniturile nu sunt la nivelul planificat, iar creșterea luată în calcul readuce în discuție rectificarea făcută anul trecut de fostul guvern. Atunci, la rectificarea din luna noiembrie 2016 s-a prognozat o creștere a veniturilor bugetare care nu s-a realizat. De aici au plecat, la începutul anului, o serie de acuzații ale actualei guvernări, legate de o așa-zisa “gaură” bugetară. Actuala rectificare ar putea redeschide la sfârșitul anului tema controversată a acurateții cu care este construit bugetul.
 
Mișcările rectificării bugetare au o explicație simplă. O găsim chiar în fundamentarea ordonanței de guvern. Este vorba despre o lungă listă de creșteri de salarii bugetare aplicate anul acesta. Iat-o. Mai întâi, personalul militar, polițiștii și funcționarii din administrația penitenciarelor, dar și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au primit o creștere cu 40% din salariul de bază sau soldă de funcție. În plus, sporurile și indemnizațiile nu pot fi mai mici decât salariul minim.
 
În continuare, salariile brute au crescut cu 20% pentru personalul din oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii, la fel și pentru salariații Agenției Naționale și direcțiilor județene pentru Protecția Mediului, ai Gărzii Naționale de Mediu și ai Administrației Rezervației Biosferei “Delta Dunării”. Tot cu 20% au crescut și salariile funcționarilor Autorității pentru Protecția Consumatorilor, la nivel național și județean.
 
Cu 30% au crescut salariile celor care lucrează în biblioteci naționale sau de importantă națională, precum și celor care lucrează în muzee de importanță națională, cu 15% la bibliotecile universitare. Cu 20% au crescut salariile din instituții și autorități subordonate Ministerului Agriculturii, cu excepția agențiilor care gestionează fonduri europene. Cu 20% au crescut salariile personalului de la Academia de științe agricole și silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti” și de la unitățile de cercetare-dezvoltare din subordine. Tot cu 20% au crescut și salariile funcționarilor din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului și a Ministerului Culturii. La fel și personalul din cabinetele medicale aflate în subordinea Casei Naționale de Pensii. Cu 20% au crescut salariile și la Consiliul Economic și Social, încă 15% pentru Ministerul Apărării și instituțiile aflate în subordinea sa, plus 15% pentru personalul Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist și în fine cuantumul indemnizațiilor de merit s-a majorat de la 2.700 lei la 4.350 lei pe lună. Impresionant, nu-i așa?
 
Am trecut în revistă majorările salariale pentru că explică perfect ce s-a întâmplat la rectificarea bugetară. O parte importantă a sumelor alocate instituțiilor publice este dedicată creșterilor salariale. Tăierile de cheltuieli sunt de la ministere care fac sau ar trebui să facă investiții: Transporturi (minus 6,2 mld. lei), Dezvoltare Regională (minus 2 mld. lei) și Comunicații. Dacă la Transporturi și Dezvoltare nu este vreo surpriză, îngrijorătoare este tăierea de la Ministerul Comunicațiilor a 300 milioane lei, pentru că această instituție are în derulare o serie de proiecte privind infrastructura tehnologică, precum RO-NET. Reducerea de la Comunicații se traduce în felul următor: în afară de rămânerea în urmă la capitolul infrastructură de transport, România are toate șansele să aibă întârzieri și în domeniul infrastructurii tehnologice. În concluzie, banii bugetului se taie de la investiții și se dau la salarii.
 

378

Facebook comments