Scandalul „salariilor din Apărare” deschide tema rectificării bugetare

bani_33.jpg

Bugetul are bani pentru salarii și contribuții sociale, dar este nevoie de rectificare pentru a se aloca banii ministerelor și agențiilor guvernamentale și pentru a fi cheltuiți cu temei legal.
Image source: 
RFI

Rectificarea bugetară este noua temă a zilei. După ce „criza salariilor din armată” a găsit ca țap ispășitor rectificarea bugetară, premierul Tudose a convocat ieri la Guvern câțiva miniștri, subiectul fiind buclucașa rectificare bugetară. În acest moment, nu există informații publice cu privire la datele rectificării. Dar, chiar și în lipsa acestor informații, se pot evidenția câteva caracteristici ale rectificărilor bugetare realizate, de-a lungul timpului, de guverne.

Prima și cea mai importantă obsesie a administrației este de a declara că are loc o rectificare pozitivă. Ce înțelegem dintr-o rectificare bugetară pozitivă? Strict tehnic, rectificarea pozitivă se face crescând nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetare față de cifrele estimate în buget. Din acest punct de vedere, rectificarea bugetară a actualului guvern va fi pozitivă, și nu prea. Sunt argumente care vor susține că rectificarea va fi pozitivă, în sensul că veniturile bugetului de stat sunt în creștere, cu 9% față de anul trecut. În același timp, va fi imposibil ca la rectificare veniturile și cheltuielile bugetului să fie mărite peste programarea inițială. Motivul este destul de clar: creșterile de venituri bugetare ar fi trebuit să fie nu cu 9%, ci cu 14 procente mai mari decât anul trecut pentru a putea satisface toate cheltuielile din buget.
 
De fapt, marea problemă bugetară a acestui an nu au fost veniturile, ele sunt deja mai mari decât anul precedent, ci creșterea exagerată a cheltuielilor. Situația la zi a bugetului ne arată că veniturile bugetare nu s-au încasat la nivelul planificat, deci rectificarea va trebui să ia act de această situație, adică să adapteze cheltuielile la realitatea încasărilor bugetare. De aceea este de așteptat ca rectificarea să in în calcul venituri bugetare mai mari, dar insuficiente pentru nevoia pantagruelică de cheltuieli a bugetului.
 
Dincolo de dorința guvernului de a folosi rectificarea că un subiect de imagine, strict tehnic acest proces nu va aduce multe noutăți. Multe dintre rectificările bugetare din ultimii ani se derulează sub aceleași coordonate. Se taie cheltuielile de la proiecte care fie nu au fost începute, fie sunt blocate, adică, în majoritatea cazurilor, de la investiții. În schimb, vor primi mai mulți bani cheltuielile stringente. Este, în esență, o reașezare a cheltuielilor bugetare între instituții care nu au cheltuit și cele care cheltuiesc cu mare nonșalanță banii alocați pentru buget.
 
Astfel, rectificările bugetare din ultimii ani au tăiat de la cheltuielile cu fonduri europene și proiecte mari de infrastructură și au alocat bani în plus pentru asistența socială, salarii bugetare, subvenții agricole și mici proiecte de investiții din administrația locală.
 
Și anul acesta se va întâmpla la fel. Exemplul de la Ministerul Apărării este elocvent. Este foarte probabil ca și alte instituții publice să se afle în aceeași situație. Mai exact, bugetul are bani pentru salarii și contribuții sociale, dar este nevoie de rectificare pentru a se aloca banii ministerelor și agențiilor guvernamentale și pentru a fi cheltuiți cu temei legal.
 
Marea problemă a rectificărilor bugetare este că, de ani de zile, s-au făcut cu derogare de la legea responsabilității fiscale și de la legea care impune plafoane obligatorii de cheltuieli. Astfel, Consiliul fiscal constată într-un raport de anul trecut că sunt două clase de reguli fiscale, una de reguli „tari”, care se respectă, și anume deficitul bugetar. O a doua categorie este de reguli fiscale slabe care se aplică pe bază de derogări, precum nivelul cheltuielilor cu salariile.
 
Și anul acesta va fi la fel. Spre exemplu, legea impune ca totalul cheltuielilor de personal să se încadreze într-un plafon de 7,8% din PIB. Or, în acest moment, plafonul de cheltuieli a fost depășit ajungând deja la peste 8% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu salariile bugetare depășesc deja plafonul legal. Ceea ce nu va împiedica guvernul ca la rectificare să aloce încă o data bani pentru salarii.

202

Facebook comments