Motoarele și frânele creșterii economice

crestere.jpg

Cum arată tabloul de ansamblu al evoluției economice?
Image source: 
pixabay.com

Institutul de Statistică a publicat detaliile creșterii economice din acest an. Este vorba, în esență, despre care este ponderea fiecărui sector în produsul intern brut și care sunt ramurile care au contribuit la creșterea economică.

În primul rând, datele statistice confirmă creșterea de 5,8% din PIB pe primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Care este însă ponderea ramurilor în economia românească? Cel mai important sector este industria, care deține 23% din formarea produsului intern brut și care a înregistrat o creștere cu 7,3%. Când vorbim de industrie este clar că domeniul este dominat de industria auto în sens larg, adică și companiile producătoare de componente și subansamble. Această ramură industrială este cea mai importantă din întregul sector. Dar nu trebuie uitate nici industria de bunuri de consum sau cea a bunurilor de folosință îndelungată. Chiar și așa, în forma sa restrânsă față de punctul de plecare din anul 1990, industria are principala contribuție în economia românească.
 
Industria este urmată de comerț cu o pondere în PIB de 20% și cu o creștere de 8%. Trebuie remarcat că ponderea comerțului modern, derulat în centre comerciale mari, este de aproximativ jumătate din totalul activității comerciale.
 
Putem privi jumătatea plină sau cea goală a paharului. Este limpede că în ultimii ani, comerțul modern a câștigat teren în fața așa-numitului comerț tradițional, reprezentat de micile magazine și de piețele agroalimentare. Deschiderea de centre comerciale, respectiv hypermarketuri sau supermarketuri, în centrul marilor orașe ale României este un fenomen care s-a întâmplat deja sub ochii noștri. Contestat de unii, dar fără a se face nimic pentru a opri expansiunea rețelelor comerciale moderne. Este probabil și prea târziu. Cert este că în continuare comerțul tradițional, modernizat, la rândul lui, rămâne un pilon important.
 
Sectorul de tehnologia informației și comunicațiilor deține o pondere rezonabilă în PIB și a înregistrat o creștere semnificativă, plus 12%. Nu este de neglijat nici sectorul numit statistic „activități profesionale, științifice și tehnice”, un capitol care include de fapt sectorul de cercetare-dezvoltare, dar și activitățile de consultanță sau avocatură. Este de reținut ascensiunea în economia românească a acestui sector.
 
Unde se află agricultura? Din păcate la un nivel extrem de redus: are o contribuție la produsul intern brut de numai 2%, adică de trei ori mai puțin decât sectorul de tehnologia informației și nu are nicio contribuție la creșterea economică. O posibilă explicație? În pofida producțiilor record din ultimii ani, agricultura românească rămâne la un nivel redus de creare de valoare adăugată, lanțurile valorice sunt imperfecte, iar spațiul rural se bazează pe autoconsum și nu pe piață.
 
O adevărată problemă este și sectorul construcțiilor. Contribuția la PIB este redusă (doar 3,5%), iar aportul la creșterea economică este negativ, adică a generat scădere economică și nu creștere. Motivele acestei evoluții sunt date de absența investițiilor publice majore și, probabil, de ascunderea în economia gri sau neagră a unei părți din sectorul construcțiilor.
 
Care sunt ramurile care contribuie cel mai mult la creșterea economică? Industria (1,7%), comerțul (1,5%) și tehnologia informației (0,8%), care totalizează 4 procente din cele 5,8 puncte de creștere. Ele pot fi considerate motoarele economiei.
 
Dacă există motoare de creștere, putem vorbi și despre frâne. Concret, construcțiile trag în jos creșterea economică, deficitul balanței comerciale, mai exact creșterea importurilor au același impact negativ și, în fine, investițiile au un rol minor în creșterea economică, adică o contribuție de numai 0,2%, în condițiile în care consumul a adus o creștere de 5,5%. Ceea ce face perfect corectă afirmația că România are o creștere economică bazată pe consum.
 

409

Facebook comments