Radiografia României: mai puțini, mai bătrâni, mai săraci

rudi.jpg

Îmbătrânirea demografică a populației naște o presiune asupra sistemului de pensii
Image source: 
pixabay.com

Datele statistice publicate ieri, cu ocazia Zilei mondiale a populației, definesc cât se poate de clar problemele grave pe care le are societatea românească. Sintetic, se poate spune astfel: suntem tot mai puțini, mai bătrâni și locuim într-o proporție atipică în mediul rural.

Iată și câteva cifre: la 1 ianuarie 2016, populația rezidentă în România era de 19.760.300 de persoane. În același timp, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică. În comparație cu anul precedent, populația tânără a scăzut cu 16.000 de persoane și a crescut ponderea populației vârstnice, cu 61.000 de persoane. În același timp, populația adultă se află și ea în scădere atât ca pondere, cât și în cifre nominale. În fine, există și un fenomen românesc atipic, diferit de cel european, în sensul că 46% din populație trăiește în mediul rural.

Desigur, aceste evoluții ale societății au un impact direct asupra economiei. Scăderea persoanelor rezidente în România creează distorsiuni în piața muncii. Nu există industrie sau sector de activitate care să nu se plângă de lipsa forței de muncă. Unul dintre motive este cel al plecării românilor la muncă în străinătate. Desigur, intrarea în Uniunea Europeană ne-a obligat să ne asumăm acest fenomen al migrației, diferențele de dezvoltare între România și vechea Europă făcând previzibilă această evoluție.

Problema este că administrația nu a dezvoltat politici publice pentru a echilibra piața muncii. Învățământul profesional și cel dual nu sunt reglementate și încurajate, iar mediul de afaceri este lăsat singur în a-și rezolva problema cu forța de muncă. Statul nu a avut, în ultimii ani, decât o idee: creșterea salariului minim. Numai că majorarea salariului minim nu duce la descurajarea plecării românilor la muncă în alte economii (diferențele sunt în continuare semnificative), ci creează probleme de competitivitate anumitor sectoare economice.

În al doilea rând, îmbătrânirea demografică a populației naște o presiune asupra sistemului de pensii. Deja bugetul de pensii este în deficit fiind alimentat din bugetul de stat. Creșterea populației vârstnice și reducerea populației tinere va pune presiune asupra finanțării sistemului de pensii. Creșterea speranței de viață, deși evident un fenomen pozitiv, este încă un element care mărește costurile sistemului de pensii pe termen mediu și lung. Iată, spre exemplificare, doar câteva cifre: populația în vârstă de până la 23 de ani era anul trecut de 3,6 milioane de persoane, în anul 2030 va ajunge la 3,1 milioane de oameni, iar în anul 2060, va fi de numai 2,1 milioane de persoane. În acest context, mesajele contradictorii transmise față de funcționarea pilonului II de pensii administrate privat sunt complet nefericite și împotriva evoluției economice și sociale. Suntem în fața unui dezechilibru social, îmbătrânirea populației, care ar trebui tratat prin politici publice.

În fine, România este mult diferită de Europa în ceea ce privește ponderea populației care trăiește în mediul rural. Nu este un atuu, pentru că în multe zone ale țării spațiul rural este sinonim cu pungi de sărăcie și, în plus, există diferențe majore de dezvoltare între regiunile țării și între zona urbană și cea rurală. Soluțiile sunt clare: investiții în mediul rural în infrastructură, în sistemul școlar și în cel medical. Banii alocați ar trebui să vină de la Uniunea Europeană și, desigur, din fonduri naționale. În plus, este nevoie de un program de încurajare a investițiilor în spațiul rural. Un program care să includă o responsabilizare a administrației locale față de atragerea de investitori.

În concluzie, există amenințări serioase pentru modernizarea României. Ele sunt reducerea populației rezidente în țară, îmbătrânirea demografică și raportul anormal dintre populația care locuiește în mediul rural și cea din zona urbană. 
Impactul acestor fenomene asupra economiei este și va fi direct și major. Fără măsuri de politică publică în aceste domenii, România riscă să rateze procesul de modernizare.

582

Facebook comments