Revoluția fiscală, faza pe TVA

O simplă frază din programul de guvernare ar putea aduce schimbări importante în legislația fiscală. Nu este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri sau de taxa de solidaritate, teme deja mult-discutate în spațiul public.

 

Este vorba despre următoarea măsură prevăzută în program: “de la 1 septembrie 2017 se va introduce un mecanism îmbunătățit de colectare a TVA pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant și neplătit în prezent”. Totul sună foarte tehnic, dar impactul asupra companiilor, în cazul introducerii măsurii, ar putea să fie devastator.

Trebuie remarcat, în primul rând, termenul foarte apropiat de introducere a măsurii, septembrie anul acesta. Fără studiu de impact, fără pregătirea contribuabililor și fără pregătirea administrației. În al doilea rând, trebuie precizat că măsura se dorește a fi luată în numele luptei cu evaziunea la TVA. Este adevărat că studiile arată că evaziunea cu TVA este în continuare la un nivel ridicat, iar măsura inclusă în programul de guvernare ar putea rezolva această problemă a evaziunii. Dar va creea o problemă imensă companiilor.

Despre ce este vorba? Modelul italian la care se face referire în programul de guvernare funcționează în felul următor. TVA-ul aferent unei facturi nu intră în contul companiei, ci într-un cont de Trezorerie. Pare destul de simplu, doar că efectele asupra economiei și administrației românești vor fi substanțiale.

Să plecăm de la modelul actual. În acest moment, companiile încasează TVA, prin facturile emise, și plătesc TVA aferentă facturilor achitate. Lunar sau trimestrial, în funcție de mărimea companiei, firma achită către stat diferența dintre suma TVA-ului încasat și cel plătit. Dacă, într-o perioadă de timp, TVA plătită prin facturile achitate este mai mare decât TVA încasată, compania respectivă își poate recupera suma de la stat făcând o cerere de rambursare. Procesul de rambursare a taxei presupune existența unui control al fiscului și, în unele situații, banii de la buget vin cu întârziere. În esență, însă, în actualul model companiile încasează taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor emise în contul lor, pot folosi banii pe o perioadă limitată de timp, una sau trei luni, după care achită sumele către buget. Dacă, bineînțeles, le achită, adică nu fac evaziune.

Prin “modelul italian” banii din TVA nu mai ajung în contul firmelor, ci într-un cont al trezoreriei. În schimb, companiile plătesc TVA aferentă facturilor pe care le achită. Cu alte cuvinte, aplicarea acestui nou model înscris în programul de guvernare va face ca firmele să nu mai încaseze TVA, dar, în schimb, să plătească, în continuare, TVA prin facturile pe care le achită.

Cu o precizare importantă: modelul italian se aplică doar în cazul tranzacțiilor cu statul, adică doar în cazul în care există bani publici. În România, nu este deloc clar dacă noua măsură se va limita la banii de la buget sau va fi valabilă pentru toate tranzacțiile din economie, adică inclusiv în tranzacțiile dintre companii private. Rămâne de văzut.

Cert este că aplicarea acestei măsuri va avea două efecte majore în economie. Pe de o parte, companiile vor avea o mare problemă de cash-flow. Acum, o parte din firme își finanțează pe termen scurt activitatea cu TVA încasată, cu atât mai mult cu cât studiile arată că în economie facturile se plătesc în medie cu o întârziere de 60 de zile de la efectuarea serviciului sau de la livrarea mărfii.

Pe de altă parte, implementarea noului sistem de plată a TVA necesită o administrație fiscală modernă, care să poată prelucra milioane de tranzacții, care să poată compara valoarea TVA încasată cu cea plătită și să poată rambursa cât mai repede firmelor banii pe care sunt îndreptățite să îi primească.

În concluzie, “noul mecanism îmbunătățit de colectare a TVA” ar fi util și simplu pentru stat în lupta cu evaziunea. Pentru firme, însă, ar fi un adevărat coșmar.

584

Facebook comments