Europa recomandă, România se face că nu vede

glasses-2211445_960_720.jpg

Recomandările Comisiei Europene se referă la riscul depășirii deficitului bugetar de 3% din PIB dar și la teme extrem de dureroase pentru societatea românească: infrastructură, sărăcie, calitatea învățământului din zona rurală
Image source: 
pixabay.com

În ultimele zece zile, România este asaltată de recomandări și observații de la Comisia Europeană. Mai întâi, au fost recomandările transmise cu ocazia semestrului european, recent au fost primite și observații de la directoratul general pentru Economie și Finanțe al Comisiei Europene.

Poate unii ar fi tentați să creadă că ne aflăm în fața unor proceduri neuzuale sau chiar în fața unui exces al partenerilor europeni. Situația nu este deloc așa. Toate aceste mecanisme de raportare au fost puse la punct după declanșarea crizei economice în Europa. Ele se doresc a fi mecanisme de prevenire a unor eventuale derapaje ale statelor membre. Semestrul european, de exemplu, este doar un instrument, alături de tratatul fiscal, dintr-un pachet creat de Uniunea Europeană pentru a avea la dispoziție instrumentele care să semnalizeze eventualele devieri ale unui stat de la politicile și sănătatea financiară europeană.

Esențial este conținutul documentelor pe care Comisia Europeană le transmite României. Senzația este, însă, că recomandările oficiale ale Comisiei Europene reușesc să irite autoritățile române. Despre luarea lor în serios nici nu se pune problema.

Desigur, observațiile Comisiei Europene nu sunt cele mai comode pentru guvernul Grindeanu. O temă care apare în documentele europene este cea privind riscul depășirii deficitului bugetar de 3% din produsul intern brut, atât anul acesta, cât și în următorii doi ani.

Iată riscurile bugetare cuprinse în raportul comisiei de specialitate a Comsiei Europene. Programul de guvernare prevede în continuare reduceri de impozite, în special a impozitului pe salariu. Probabil că se face trimitere la scăderea impozitării de la 16 la 10%. Este prevăzută creșterea salariului minim până în anul 2020, dar fără a avea legătură cu productivitatea muncii, fapt care va afecta competitivitatea. Introducerea tichetelor de vacanță va duce la un impact bugetar, în sensul scăderii veniturilor, cu 0,2% din PIB. Introducerea măsurii de TVA zero la tranzacțiile imobiliare, sub o anumită limită, va avea un impact de 0,1% din PIB, dacă această măsură va mai fi adoptată. În raport se arată, negru pe alb, că absorbția de fonduri europene din exercițiul bugetar 2014-2020, este încă aproape de zero și că abia în a doua jumătate a anului vor fi trimise cereri de plată. În plus, se constată că nicio investiție importantă cu fonduri europene nu a fost finalizată. Toate aceste date se bat cap în cap cu raportul bugetar care arată că s-au încasat bani europeni în valoare de aproape un miliard euro. Analizele arată că banii sunt în contul plăților subvențiilor agricole. Pe proiecte, practic, nu au fost absorbiți bani europeni.

În fine, sunt incluse și o serie de observații referitoare la Fondul de investiții: impactul bugetar al devierii de la bugetul de stat a dividendelor companiilor publice, respectarea normelor europene privind ajutorul de stat, structura de guvernare și planul de afaceri al viitorului fond, sunt teme pe care oficialii europeni le doresc clarificate.

Mai mult, recomandările Comisiei Europene se referă și la teme extrem de dureroase pentru societatea românească. Este vorba despre înapoierea în materie de infrastructură, despre „pungile” de sărăcie care există în țară sau despre calitatea învățământului din zona rurală.

În concluzie, recomandările europene nu sunt deloc comode pentru guvern. Ele vin, uneori, chiar în contradicție cu ambițiosul program de guvernare. Cel mai înțelept ar fi ca, oricât de mult ar deranja aceste observații, guvenul Grindeanu să privească totuși cu responsabilitate aceste recomandări. Ele vin de la un partener care analizează lucid economia românească.
 

993

Facebook comments