Creștere-record! Cu un ochi râdem, cu altul plângem

rudi.jpg

România a înregistrat o creștere economică record, în T1 2017. Creșterea se bazează pe consum și foarte puțin pe investiții.

România înregistrează pe primul trimestru o creștere economică record pentru Uniunea Europeană: 5,7%. Acestea sunt datele comunicate ieri de Institutul de Statistică. Desigur, este greu, dacă nu imposibil, să contrazici statistica, pentru că mijloacele și analiza utilizate nu sunt la îndemâna unui observator extern.

Totuși, reacția analiștilor a fost una de surpriză față de cifra-record înregistrată pe primul trimestru. În primul rând, pentru că există diferențe substanțiale față de prognozele instituțiilor internaționale. Cifra comunicată de Institutul de Statistică naște o serie de comentarii.

Creșterea economică de 5,7% este propulsată de consum. Există un consens, în acest sens, între analiștii financiari dat de realitatea economiei: creșterea salariilor și scăderile de taxe și impozite stau la baza creșterii economice. Să dăm doar un singur exemplu: conform raportului asupra inflației prezentat de Banca Națională, doar simpla eliminare a taxei radio-tv și a celei pentru eliberarea pașapoartelor a contribuit la scăderea inflației cu 0,4 puncte procentuale. Ceea ce este semnificativ. În schimb, a creat o problemă bugetară, în sensul că banii din taxa radio-tv care nu mai sunt plătiți de firme și persoane fizice sunt alocați de la bugetul de stat.

Scăderea taxelor, impozitelor și creșterea salariilor bugetare a anulat spațiul fiscal care putea fi folosit pentru creșterea investițiilor publice. Mai clar, ce înseamnă spațiul fiscal? Banii pe care bugetul îi poate avea la dispoziție pentru luarea unor măsuri fiscale. Guvernul Ponta și guvernul Grindeanu au decis ca spațiul fiscal să fie utilizat pentru a scădea taxele, impozitele și a crește salariile. Cu alte cuvinte, în ultimii ani, România a crescut deficitul de la 1,47% din PIB, în anul 2015, la 3% din produsul intern brut, în anul 2017, pentru a crește salarii și pensii, în timp de investițiile publice în infrastructură sunt în continuare invizibile.

Raportul BNR asupra inflației confirmă că și pe ultimul trimestru al anului trecut, investițiile publice, în special cele în infrastructură și tehnologie, sunt la un nivel scăzut.

În fine, creșterea economică bazată pe consum aduce în discuție, din nou, schimbarea modelului de creștere a economiei românești. În acest moment, creșterea se bazează pe o economie de tip low-cost, cu salarii mici și cu un grad de prelucrare redus. Pentru a schimba acest model, actualul program de guvernare și măsurile guvernului s-au concentrat pe creșterea salariilor. Este un mod de a pune căruța înaintea cailor. În mod normal, într-o economie care dorește să facă o schimbare de substanță a economiei trebuie încurajate investițiile cu valoare adăugată mare.

Să ne aducem aminte că programul președintelui Franței, Emmanuel Macron, își propune și el acest lucru: schimbarea modelului economic. Iar economia franceză are oricum o structură diferită de cea românească, din punctul de vedere al competitivității. Programul Macron prevede pentru schimbarea modelului economic și implicit a calității creșterii economice realizarea de investiții publice. Ele vor fi direcționate către calificarea personalului, către domeniul energetic și de protecția mediului, dar și spre agricultură, transporturile locale și sistemul de sănătate.

Din păcate, România își dorește să schimbe modelul de creștere, dar nu face ce trebuie pentru acest lucru. În aceste condiții, este foarte probabil să nu avem rezultate concrete în următorii ani. De fapt, investițiile rămân tot la mâna antreprenorilor români sau străini care se hotărăsc să aducă bani în România. Singura modalitate în care aceștia sunt ajutați de stat este scăderea taxelor și impozitelor care duce la creșterea cererii pe piață. Raportul BNR arată că s-a ajuns ca numai jumătate din bunurile consumate în România să fie din fabricație internă. Acest lucru ne indică limpede forța limitată a economiei românești. Pentru a schimba, însă, modelul de creștere, economia are nevoie de investiții publice.
 

537

Facebook comments