Topul economiilor mizere

ceasca.jpg

Agenția de presă Bloomberg a creat un indice special bazat pe prețul unei cești de cafea. În topul economiilor mizere conduce Venezuela.

A apărut așa-numitul indice al economiilor mizere. Aceasta este traducerea exactă, iar indicele respectiv este realizat de agenția de presă Bloomberg. Mai exact, indicele economiilor mizere se calculează foarte simplu: ca o adunare între rata inflației și rata șomajului. Mai interesant este că, pentru a suprinde dinamismul economiei, indicele combină datele raportate în anul 2016, informații certe, așadar, cu prognozele pentru anul acesta.

De remarcat că indicele economiilor mizere sau sărace, dacă putem să îl numim în felul acesta, este construit destul de simplu, fără pretenții de complexitate, dar ia în calcul doi indicatori macroeconomici care sunt legați de viața de zi cu zi a cetățenilor: creșterea prețurilor și șomajul. Desigur, sunt lăsați la o parte, în mod voit, indicatori generali ai economiei, precum deficitul bugetar sau cel de cont curent, importanți fără îndoială, dar care reflectă într-o mai mică măsură scopul dorit al analizei și anume starea de bogăție sau de sărăcie a economiilor.

Clasamentul indicelui economiilor mizere este deschis, după cum se putea anticipa, de către Venezuela. De remarcat că Venezuela nu a mai raportat din anul 2015 instituțiilor internaționale datele statistice de bază și ca atare nu a fost inclusă în clasamentul de anul trecut. Dar situația economiei din Venezuela este vizibilă cu ochiul liber. Scăderea prețului țițeiului a afectat veniturile obținute din exportul acestei materii prime. Magazinele alimentare sunt goale, iar spitalele duc lipsă de medicamentele de bază.

Cert este că pentru a estima rata inflației în Venezuela, realizatorii indicelui, agenția de presă Bloomberg, au creat un indice special bazat pe prețul unei cești de cafea. Astfel, inflația este estimată în perioada 2015-2016 la aproximativ 1.500%. Pentru anul trecut, inflația în Venezuela  a fost estimată la aproximativ 500%.

Venezuela este urmată în clasamentul indicelui celor mai mizere economii de către Africa de Sud (să ne amintim că această țară făcea parte cu câțiva ani în urmă dintr-un grup care promitea să facă mari progrese economice. Din păcăte, criza a lăsat urme). Pe poziția a treia este Argentina, liderul de anul trecut, care însă a realizat progrese, urmată de cea mai lovită de criza economică europeană, Grecia. Clasamentul este continuat cu Turcia, cu o înrăutățire a situației față de anul trecut, și cu Spania.

Există însă și câteva economii a căror situație s-a înrăutățit în comparație cu anul trecut. În această categorie avem și o surpriză. Este vorba despre Polonia care se clasează pe locul 28 față de poziția 45 de anul trecut.  Reamintesc că urcarea în clasament reprezintă o contraperformanță, arătând o deterioare a situației economiei respective. Concret, Polonia se confruntă cu cea mai mare rată a șomajului de după criză și cu o revenire la o inflație estimată anul acesta la 1,8% după o perioadă de deflație. De altfel, sunt și alte state care și-au depreciat pozițiile în clasament din cauza revenirii la inflație. Prima pe listă este chiar România (care trece de pe poziția 53 pe locul 45), dar mai sunt și Slovacia, Estonia și Letonia.

Marea Britanie a urcat în clasamentul indicelui, de pe locul 46, anul trecut, pe 44, anul acesta. Motivul este simplu: Brexitul a declanșat o depreciere a lirei sterline la cel mai jos nivel din ultimii 30 de ani, ceea ce a dus la o scumpire a importurilor și a carburanților. Iar rezultatul a fost creșterea generală a prețurilor.
Există și două state care au făcut progrese: China și Norvegia care au făcut salturi bune de câte 10 și respectiv 18 locuri. Statele Unite ale Americii intră în cele mai bune 20 de țări.

La final, să vedem și care sunt performerii anului acesta, adică economiile clasate pe ultimele locuri. Pe “podium” se află Thailanda, Singapore și Elveția, urmate de Japonia, Islanda, Taiwan și Danemarca.

Desigur, indicele nu este perfect. Vulnerabilitățile unei economii se pot măsura și cu alți indicatori, cum ar fi, de exemplu, venitul mediu. Dar analiza oferă o imagine comparativă a dezechilibrelor care există în economiile din diverse zone ale globului.

989

Facebook comments