Colegiul Tehnic „Gh. Airinei” face programul la RFI (II)

O doua parte a emisiunii Zebra din proiectul cultural cu și despre liceeni, Cu Zebra la școală, în cadrul Programului cultural „București, Oraș participativ” finanțat de către Primăria Capitalei prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, realizată de la Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații "Gh. Airinei".

Invitați: prof.dr.ing.Tudor Prisecaru, Prorector, Universitatea Politehnică din București; Bogdan Marghescu, fost elev al Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații "Gh. Airinei", a terminat în 1985 și a continuat cu Facultatea de Construcţii, Căi Ferate, Drumuri și Poduri, de 15 ani antreprenor în domeniul tehnologic, în hi-tech; Sorin Miftode – Chef la restaurantul Le Bistrot Français; Cătălin Grancea, Maître d'Hôtel Le Bistrot Français, singurul restaurant din România care face parte din Relais & Chateaux.

 

 

Tudor Prisecaru: Pentru noi este un prilej foarte bun de a face cunoscută oferta Universității, care este recunoscută și pe plan european. În ceea ce privește interesul pe care ați putea să îl aveți în cadrul Politehnicii, conform profilului liceului, bineînțeles că primul lucru la care trebuie să ne gândim este legat de Facultatea de Electronică și Telecomunicații. Este una dintre cele mai bune facultăți din țară și care în același timp ar fi o continuare a activităților pe care le faceți în liceu, electronică de toate felurile electronică îmbarcată, pentru comunicații, pentru instalații spațiale. În ultima perioadă de timp sunt foarte multe proiecte de cercetare în Facultatea de Electronică care sunt finanțate de Agenția Spațială Europeană. În curând o să deschidem primul incubator de dezvoltare de afaceri din Sud-Estul Europei, finanțat de Agenția Spațială Europeană. Este vorba despre o facultate care se referă la tineri foarte motivați, cărora le place meseria de electronist. Ca o continuare, putem să vorbim de Facultatea de Automatică și Calculatoare, ieri am sărbătorit 50 de ani de la înființarea ei, iar realizările acestei facultăţi sunt cunoscute mult peste hotare. Se adresează tinerilor care au o pasiune pentru automatică, pentru programare și pentru a construi computere și roboți.
Dacă mergem mai departe, avem Facultatea de Inginerie Electrică, care este una din cele mai vechi facultăți din țară, alături de Facultatea de Inginerie Mecanică. Avem apoi Facultatea de Energetică, având în vedere dezvoltările din ultima vreme, energetica românească va trebui supusă unui program puternic de reabilitare, așa că există speranța multor cariere în viitor pentru o perioadă destul de îndelungată. Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, pentru că are foarte multă robotică în ea, este una din cele mai vechi. Aici puteți găsi o paletă foarte largă de activități, începând de la motoare, instalații frigorifice, climatizare, roboți, mecatronică îmbarcată sau nu, design industrial. Designul l-am creat împreună cu domnul rector în urmă cu 5 ani. O facultate cu o paletă foarte largă de activități este Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnice, unde puteți găsi de la logistică industrială, transportul echipamentelor, aprovizionarea, managementul clădirilor de utilități publice – toate acestea au în spate ingineri.
După aceea putem să vorbim de Facultatea de Transporturi și anume secția Electronică și Telecomenzi, care este foarte căutată. Mai sunt căutate secțiile legate de autovehicule și cele legate de transportul pe cale ferată, care va urma o perioadă puternică de reabilitare.
În continuare avem Facultatea de Inginerie Aerospațială, care suferă în momentul de față un reviriment extraordinar datorită dezvoltării tehnologiilor spațiale la noi în țară, pornind de la mici fabrici care primesc contracte de la marile companii de inginerie aerospațială până la institute de cercetări care sunt extraordinar de bine dezvoltate și recunoscute peste hotare.
Facultatea de Chimie și Ştiinţa Materialelor este o facultate foarte veche, cu o tradiție extraordinar de bogată și cu realizări foarte mari. Pentru cei care doresc să se implice într-o activitate de cercetare a mediului înconjurător, Facultatea de Chimie este soluția potrivită, pentru că de fapt chimia este o știință a naturii. Aproape toate domeniile își găsesc aici o legătură și din cauza asta cred că pe viitor fără ea nu vom putea să mergem mai departe. Dacă mă refer numai la industria cosmetică, de exemplu, nu poate să se dezvolte fără chimie.
Urmează apoi o facultate mai nouă, o miniuniversitate, Facultatea de Inginerie în limbi străine. Aici găsim practic toate programele celorlalte facultăţi, puse la un loc, dar pe diverse filiere - filiera de limbă engleză, franceză și limbă germană. Cele mai multe multinaționale se uită mai întâi acolo pentru ași alege viitorii angajați. 
În continuare avem Facultatea de Inginerie medicală, o facultate nouă, de 2-3 ani, care este foarte căutată, deoarece domeniul sănătății a fost foarte mult reabilitat cu echipamente, iar aceste echipamente fie că trebuie întreținute, fie că trebuie reparate, ele necesită personal cu studii superioare. 
Mai există Facultatea de Antreprenoriat și Management, FAIMA, care are o reclamă proprie. Acolo și concurența este destul de mare, practic la ora actuală ajunge la concurența de la Automatică, din cauza faptului că oferă absolvenților posibilitatea oamenilor de a se numi ingineri și oameni de afaceri. Lucrul acesta este foarte atractiv.
Sigur, sunt mulți absolvenți de liceu care doresc să studieze afară, însă nu trebuie să uităm faptul că dacă la ora actuală avem câteva sute de mii de absolvenți de universitate în afara țării, asta înseamnă că ei au foarte bine pregătiți aici și rezistă cu brio concurenței de dincolo.
Nu neg faptul că învățământul în țări cu mare tradiție este poate mai bine pus la punct, dar mă întreb atunci cum de inginerii care pleacă de la noi sunt atât de căutați acolo.

Bogdan Marghescu: Dacă m-ați fi întrebat în 1985 dacă o să urmez această carieră, aș fi râs. Electronică și soft era ultimul lucru pe care credeam că o să-l fac, nu sunt electronist la bază, dar gestionez procese. Când am învățat aici, liceul P.T.T.R., cum se numea atunci, era unul bun, se făcea matematică, fizică, chimie. Dacă aș putea să-l cotez acum, cred că ar fi printre primele zece. Eu am intrat cu 8,50, treapta a doua, am terminat aici. Mi-am dorit să vin la acest liceu. La vremea respectivă era o concurență incredibilă la facultate, 10-12 pe loc. Era dur. 
Faptul că faci o facultate în afară nu-ți garantează succesul. Poți să faci aici o facultate și să ai mare succes afară și în țară. N-am plecat niciodată, n-am muncit niciodată afară. Dacă stau să mă gândesc la ce am realizat, sunt foarte mândru de ce am reușit să fac. Eu lucrez în Machine to machine. La nivel mondial sunt 100 de milioane de calculatoare, dau un exemplu. Dar sisteme sisteme care pot fi gestionate de la distanță, sunt 4 miliarde. România este cel mai mare furnizor de IT-iști per capita din lume. 

Nu este ușor să fii antreprenor în România. Eu chiar am inventat ceva în domeniul software: am făcut un soft mai mare, de optimizări energetice sau optimizări de flux. Ca să vă faceți o idee, acest soft pe care noi l-am făcut în România mai este făcut doar de 22 de firme în toată lumea. Este foarte greu de promovat, dar merge.
Eu sunt integrator hardware – software. Este o meserie foarte grea, se învață foarte greu. Este foarte bine plătită, dacă lucrezi ca angajat. Dacă lucrezi ca antreprenor, te descurci…

Cătălin Grancea: Este o onoare să fiu aici și să împărtășesc din experiențele noastre dintr-un loc pe care îl întâlniți la fiecare pas. Relais & Chateaux înseamnă recunoașterea calității serviciilor și preparatelor, garantează că în acel loc pe lângă serviciile și produsele care sunt de înaltă calitate, pentru acea persoană care va trece pragul unui Relais & Chateaux va fi o experiență de neuitat. 
Conceptul îşi are bazele de prin 1800, a început în Franța, relais se numeau acele hanuri unde regii își schimbau caii și erau de înaltă clasă, aveau un lux aparte, lingurile de aur și argint. În ziua de astăzi Relais & Chateaux este o emblemă internațională. Noi am reușit să punem România pe o hartă gastronomică, singurii care am reușit să facem acest lucru în domeniul ospitalier și culinar. Ne mândrim cu asta și ne place foarte tare. Este o recunoștință pentru tot efortul depus timp de 4 ani de când am deschis Le Bistrot Français. 
Maître d'Hôtel este acea persoană din restaurant care se ocupă de bunul mers al lucrurilor, de la intrarea clientului în restaurant și până pleacă. Marea datorie a lui este să facă clientul să nu uite acea cină sau acel prânz. Face ca orice masă din restaurant să fie la cel mai înalt nivel. Noi ne bazăm întotdeauna pe revenire. Faptul că ne strâng mâna, ne spun mulțumesc, ne felicită pentru ceea ce facem acolo, pentru mine este cel mai frumos sentiment.
Fac această meserie pentru că acum îmi place foarte tare și îmi place de vreo 10 ani. La început nu știam ce înseamnă. Am făcut liceul de profil turism și alimentație, în Bârlad. Pe atunci mergeam la mare, sezonier. De la vârsta de 16 ani lucram pe litoral, pe timp de vară, ca să pot să-mi plătesc căminul. De atunci a luat totul amploare, am văzut că se poate, că este un domeniu care mi se potrivește și am început să investesc în mine. Mi-am propus ca în fiecare zi să învăț câte ceva: limbi străine, am investit foarte mult în somelierie. Sommelier este acea persoană care se ocupă de vinuri. Am făcut și cursurile de barman, pentru că am vrut să cunosc totul: mixologie, somelierie, şi ospătărie.
Mă simt un om împlinit astăzi. Mă simt mândru că am suntem prezenţi in Relais & Chateaux și Wine Spectator, revistă de profil din Statele Unite, care se ocupă de lista de vinuri dintr-un restaurant. Noi suntem singurii din România și din estul Europei Relais & Chateaux, al doilea se află undeva în Cracovia și suntem singurul restaurant din  România care deține 675 de etichete diferite de vinuri.

Sorin Miftode: Pentru a ajunge chef într-o bucătărie din România, mai ales într-un restaurant cum suntem noi trebuie să depui puțin mai mult efort decât de obicei, să fii disciplinat, serios, să fie serviciul o a doua casă a ta. Noi intrăm la ora 9 dimineața și ieșim la ora 12 noaptea. Am ajuns la bucătărie, acum 14 ani,  dar până atunci am stat în bucătăria mamei.
Am făcut și Facultatea de Alimentație publică, ceea ce m-a ajutat. Noi avem o bucătărie formată din 9 băieți și fete, pe care eu o administrez. Cătălin, colegul meu este interfața bucătăriei. Clientul trebuie să cunoască bucătăria prin el, pentru asta, noi facem ca preparatele să fie gustoase. Avem clienți care revin la două zile. Toate rețetele sunt ușoare. Trebuie să ai pasiune și să-ți placă.
Este o meserie cu care trebuie să te naști. Trebuie să-ți placă să gătești, să guști ceva nou. Mâine vreau să fac porumbel imperial cu sos de smochine. Singurul sfat este: dacă vă place să mâncați, să gustați -  încercați acasă.

Întrebare elev: Cu cât sunt plătite ambele meserii?
Sorin Miftode: Fiecare o să fie plătit de cât efort va depune.

Cătălin Grancea: Am refuzat oferte bune din Anglia ca să rămân aici în România. Am un salariu bun, care mă motivează și mă face să-mi doresc să cresc mai mult, să construiesc mai mult în România. După mine, domeniul ospitalier în România suferă un pic, dar ușor ușor vedem în fiecare zi restaurante mai bune care investesc și dau atenție clienților. Nu este doar dorința de a face rulaj. Acum văd restaurante micuțe, drăguțe, iar tot interesul este pe client. 
Sunt meserii care ne oferă satisfacții personale. Eu am ajuns să realizez ceva lucruri, care mă fac să mă simt împlinit. Lucrez de 11 ani în domeniu, iar în ultimii 4 ani am realizat lucrurile pe care mi le doream.

Cu siguranță ați fost cu toții în restaurante. Dar nu toate restaurantele au un sommelier. Pot spune că este un domeniu în care putem să investim și în România, este mult loc. În ultimii 15 ani viticultura din România este la nivel mondial, avem foarte multe vinuri bune. Eu mă întâlnesc cu foarte mulți turiști care vin la noi în restaurant și cer vinuri autohtone românești.
În spatele acestei situații, există o serie de echipamente, care sunt extraordinar de bine puse la punct și scule pe care le putem vedea în diverse magazine: aerisitoare de vin. De exemplu, dacă bei un pahar dintr-o sticlă care poate să coste 500-1000 de lei și după aceea vrei ca vinul să nu se oxideze, există o sculă care scoate aerul din sticlă și rămâne un fel de vid, prin reducerea presiunii. Sunt foarte multe invenții, la care trebuie să participați. Acestea sunt exemple care se găsesc la cursul de design. Să găsim și noi, de exemplu, un tirbușon românesc sau o presă de usturoi românească. Se pot inventa foarte multe lucruri în ceea ce privește bucătăria. Toate acestea se pot dezvolta într-o meserie de inginer.
La ora actuală, criza de ingineri este atât de mare în România, încât salariile sunt motivante. Problema esențială este resursa umană în domeniul studiilor superioare din domeniul ingineriei.

Cătălin Grancea: Şi femeile pot fi sommeliere. La un concurs internațional din Bruxelles, pe locul doi, la o degustare “blind” de vinuri de 20 de feluri, a fost o femeie din România. Există și sommelier pe apă.

443

Facebook comments