Farmecul discret al simpozionului

simpozion.jpg

Image source: 
pixabay.com

În nou înființata universitate particulară – numită după întemeietorul ei, un vestit profesor de pantomimă, freelancer de felul său, „Stanislav Miroslav“ – s-a deschis Facultatea de Arte Frumoase. Doamna decan, fostă soprană la o filarmonică de tîrg arhaic și cunoscută sub pseudonimul scenic (inscripționat acum pe ușa capitonată a unui impozant cabinet profesoral) Pontserrat Babanné, se dovedi, din prima secundă a mandatului, o fire extrem de rafinată.

Umplu pereții instituției cu tablouri multicolore, achiziționate, în regim de urgență, de la pictorii amatori care-și expuneau marfa, neobosiți, într-unul dintre parcurile centrale ale orașului, decoră coridoarele cu imense aranjamente florale și, lucrul cel mai important în viziunea sa, amenajă o sală de festivități cu bun gust, demnă de toată prețuirea comunității universitare. Pontserrat a pus aici exponate de mobilier cu încărcătură culturală majoră, de la scăunașe roase de timp, bănuite (de către profesorul de Arheologie din cadrul Universității „Stanislav Miroslav“, Nicușor Pomădatu) a fi dacice, aparținînd aristocrației getice (tarabostes), așa-zișii „pileați“, pînă la piese clasice din secolele XVIII-XIX (datate, neezitant, de către același Pomădatu): un pian fără clape, trei cufere de diverse dimensiuni, două oglinzi venețiene ușor crăpate, un patefon fără pîlnie și mai multe jilțuri (rupte) de epocă. Pe un zid atîrna o sabie ruginită. Pomădatu spunea că ea ar fi fost spada lui Ștefan cel Mare, la Istanbul aflîndu-se o copie a acesteia și nu originalul. Profesorul se vedea însă contrazis de colegul lui de la Medievistică, Țuțu Dichisitu, care considera obiectul însuși Exacaliburul Regelui Arthur. În ciuda polemicii savante dintre cei doi, un asistent insolent de la secția de Hispanistică scrisese deja, nonșalant, dedesubtul vechii arme: „Sabie din secolele XII-XIV, folosită, cel mai probabil, de viteazul nobil spaniol Rodrigo Diaz de Bivar în luptele sale cu maurii. Ne referim la Cidul Conducător / El Cid Campeador“.

 

Citiți continuarea articolului semnat de Codrin Liviu Cuțitaru în Dilema Veche aici

237

Facebook comments