Pagina de istorie: Formaţia Noroc, Beatles-ul Uniunii Sovietice

formatia_noroc.jpg

Image source: 
youtube.com

La mijlocul anilor ’60, la Chişinău a luat fiinţă o formaţie pop-rock şi folk care a făcut istorie: trupa Noroc. Formaţia a făcut furori în tot blocul comunist, iar unele melodii ale artiştilor moldoveni au ajuns şi în topurile europene. Succesul lor i-a speriat atât de tare pe liderii sovietici, încât aceștia au desfiinţat formaţia. Aflaţi întreaga poveste din Pagina de istorie.

Formația de muzică pop-rock și folk a fost înființată în anul 1967 la Chișinău de către compozitorul Mihai Dolgan. Au fost atât de cunoscuţi şi de iubiţi, încât au fost asemănaţi trupei britanice Beatles. Formaţia a colindat tot cuprinsul imensului spaţiu care se chema cândva Uniunea Sovietică, reuşind să cucerească milioane de ascultători, chiar dacă vorbeau şi cântau româneşte. Au avut turnee în multe ţări ale URSS, iar în 1970 ar fi trebuit să plece într-un turneu în America de Sud, dar trupa a fost desființată fără dreptul de a mai activa în Moldova. Motivele invocate de autorităţile sovietice au fost lipsa disciplinei, absența unei orientări ideologice sănătoase și promovarea unor valori artistice de calitate slabă.

După ce formația a fost desfiinţată, între anii 1971–1975, membrii ei au cântat în diverse alte formaţii din Ucraina și Rusia. În anul 1974 organele de partid din Moldova au permis reorganizarea formației în cadrul filarmonicii, cu numele Contemporanul, denumire sub care formația a activat până în 1985. Din 1985 trupa a revenit la denumirea inițială de Noroc. Concertele pe care trupa moldoveană le făceau, susţineau financiar Filarmonica din Chişinău.

Puţini îşi mai aduc aminte că cel care a scris textul melodiei “De ce plâng chitarele” a fost Efim Crimerman, care în anii ’80 a reuşit să fugă din Moldova şi să devină una dintre vocile de la Radio Europa Liberă. Crimerman a fost suspus unei operaţiuni de ”damnatio memoriae”, adică s-a interzis ca numele său să fie rostit în spaţiul public sau menţionat în presă. El nu a fost niciodată reabilitat în Republica Moldova, nici după dizolvarea Uniunii Sovietice. Cei de la O-zone au adus, voluntar sau nu, un omagiu şi lui Crimerman, prin aducerea în actualitate a operei acestuia.

 

 

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de Istorie din 3 august 2017
255

Facebook comments