Accent pe istorie: Tristan Tzara –,,Trist în țară’’ sau cum istoria naște (și) artă

tzara-jeune.jpg

Tristan Tzara în 1918
Image source: 
dadart.com

Pe lângă sărbătoarea Paștelui, sfârșitul acestei săptămâni, mai exact data de 16 aprilie, marchează și un  eveniment important din istoria artei , mai exact, nașterea cunoscutului  Tristan Tzara,  promotorul curentului aristic numit dadaism.

Astăzi lăsăm accentul să cadă artistic pe mișcarea culturală Dada, al cărei promotor, românul evreu Tristan Tzara, s-a născut pe 16 aprilie 1896 în localitatea Moinești, județul Bacău.

Ce înseamnă Dada și ce legătura are cu istoria?

Dadaismul a reprezentat o mișcare artistică anti-război, născându-se practic din revolta artiștilor împotriva unei societăți războinice, dar și împotriva discriminărilor, mai ales a rasismului. Toate acestea pe fondul istoric al Primului Război Mondial, care i-a determinat pe unii artiști să-și părăsească țările angrenate în luptă și găsească refugiu în Elveția neutră, unde erau feriți de consecințele conflictului. Printre aceștia s-a aflat și românul, evreu de origine, Samuel Rosenstock, cunoscut sub pseudonimul Tristan Tzara. Asupra provenienței acestui pseudonim, rămas în istoria artei, există mai multe teorii, printre care și aceea că numele Tristan ar fi fost ales pentru a face trimitere la celebra opera a lui Wagner. Se pare că în realitate numele a fost ales pentru a exprima starea de spirit pe care poetul o avea în România: trist în țară.

Revenind în Elveția, dacă am fi mers în cafeneaua Cabaret Voltaire din  Zurich, prin februarie 1916, am fi putut găsi acolo un grup de tineri intelectuali din diferite părți ale Europei care organizau lungi întâlniri în care își exprimau liber viziunile artistice. Mișcarea care a luat naștere în acest mod trebuia să primească și un nume, ales, desigur, în aceași manieră menită să spargă canoanele tradiționale. Astfel, unul dintre artiștii prezenți în Cabaret Voltaire a deschis la întâmplare, folosind un cuțit pentru hârtie, un dicționar franco-german, la cuvântul dada. În limba franceză se traduce prin căluț de lemn, iar în limba română reprezintă afirmația da, dublată. Așadar, cuvântul a fost considerat potrivit pentru a desemna noua mișcare artistică.

Estetica Dada, care ridiculizează atitudinile naționaliste și materialiste și este un manifest împotriva ororilor războiului, s-a exprimat în diverse zone ale artei, de la poezie, până la fotografie, sculptură sau pictură și s-a raspândit rapid în multe orașe din Europa, dar și în afara continentului, la New York. 

Din 1919, mișcarea artistică Dada a început să își piardă din influență, odată cu apariția și consoliarea suprarealimsului, dar moștenirea sa a rămas o contribuție importantă în arta modernă și contemporană la fel ca promotorul său, Tristan Tzara, care a murit în decembrie 1963 în Paris.

Nu uitați, istoria continuă…

 

Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (Curtea Veche Publishing - 2016) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați rubrica ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până joi, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.30, numai la RFI România

Rubrica Accent pe Istorie din 12 aprilie 2017
590

Facebook comments