Mircea Miclea: Este o greșeală că se dă examen după clasa a VIII-a

mircea-miclea.jpg

Fostul ministru al Educației Mircea Miclea spune și că din cauza politicienilor și sindicatelor din sistem copiii susțin examenul de la finalul clasei a VIII-a

Admiterea la liceu pentru anul 2017 prevede o nouă metodă de calcul. Astfel, ponderea mediilor din clasele V - VIII va scădea cu 5% faţă de anul trecut, ajungând la 20%, iar  Evaluarea Naţională va avea o pondere de 80%. Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, spune că schimbarea este nesemnificativă, probabil că elevii vor obține note de admitere mai mici cu 2-3 procente. Vor exista însă consecințe pe termen lung, pentru că elevii vor neglija orice materie care nu intră în Evaluarea Națională. Fostul ministru al Educației mai spune și că din cauza politicienilor și sindicatelor din învățământ copiii susțin acest examen de la finalul clasei a VIII-a.

Mircea Miclea: Este ca apa sfințită. Nu este nici bine, nici rău. O schimbare a ponderii materiilor examenului pentru gimnaziu cu cinci procente nu înseamnă nimic. Singurul efect care probabil se va simți este că va scădea media de admitere cu două, maximum trei procente. De regulă, notele pe care le iau elevii la evaluarea națională sunt mai mici decât notele pe care le obțin în gimnaziu. Ca atare, schimbând ponderea astfel încât aceasta să crească pentru notele obținute la evaluarea națională, va fi scăzută și media de admitere la liceu. Repet, scăderea este cu maxim două sau trei procente. Este o schimbare nesemnificativă.

Reporter: Nu credeți că elevii de clasa a opta, de clasa a șaptea, o dată ce știu că acesta va fi modul de calcul, se vor concentra doar pe matematică, română și, eventual, pe limba străină pe care o dau la evaluarea națională și în rest va fi jale?

Mircea Miclea: Sunt clar consecințe negative, în sensul că vor neglija clar orice materie care nu intră în evaluarea națională. Pe de altă parte, vor încerca să ia multe meditații doar pentru materiile respective. În plus, cred că o evaluare punctuală, numai cea legată de admitere, s-ar putea să ocluzeze eforturile elevilor pe o perioadă lungă de timp în cursul gimnaziului. Pe de altă parte, nu s-a făcut încă o metodologie de notare unitară, la nivel de gimnaziu. De exemplu, ce înseamnă să dai nota 9 unui elev de gimnaziu din clasa a șaptea, ce înseamnă să dai nota 5 la română unui elev din clasa a șaptea. Niște standarde naționale despre ce înseamnă fiecare dintre aceste note pe diverse materii nu s-a făcut. Întrucât nu s-a făcut această standardizare, notele date de profesori sunt adesea extrem de subiective. Poți să ai elevi slab pregătiți, dar cu un profesor foarte indulgent, care dă note mari la gimnaziu și invers, elevi care au un profesor foarte serios, dar foarte sever și care se trezesc cu note mici. Din acest punct de vedere, marea carență este nestandardizarea modului în care se definesc notele la gimnaziu.

Reporter: Credeți sincer că am putea avea o uniformizare a criteriilor astfel încât nota șapte să însemne același lucru și la București și la Ciorogârla, de exemplu?

Mircea Miclea: Nu putem să avem o standardizare exact ca în farmacie, dar cu siguranță putem să spunem ce înseamnă, de exemplu, nota 9 când răspunzi la ce sau cum este teorema lui Pitagora și ce înseamnă nota 5. Cred că se pot face unele aproximări astfel încât să reducem din subiectivism. Acesta este unul dintre lucrurile care sunt absolut necesare și se fac în cele mai avansate sisteme din lume, lăsând profesorului liberatatea și să aprecieze după judecata proprie, în același timp, constrângând această judecată în raport cu ce anume se așteaptă. De exemplu, dacă ai un subiect, tu știi ce rezultate ale învățării trebuie să fie pentru subiectul respectiv. La final de predare a temei respective știi ce anume trebuie să știe elevul dacă el învață bine. În funcție de aceste rezultate ale învățării, learning outputs, tu poți să estimezi ce înseamnă 10, 9, 8, 7. Nu cu precizie de farmacie, dar poți să reduci din idiosincraziile care există în acest moment în sistem.

Reporter: Domnule profesor, ați fost și ministru al educației. Puteți să ne explicați de ce este nevoie de această admitere între clasa a VIII-a și a IX-a în România?

Mircea Miclea: Nu este nevoie de această admitere.

Reporter: Dar se dă...

Mircea Miclea: Este o greșeală. În varianta inițială a legii educației pe care am scris-o la un moment dat, evaluarea se dădea doar în clasa a IX-a. Se începea cu clasa pregătitoare și se încheia gimnaziul cu clasa a IX-a. Încheiai ciclul de studii obligatorii, cei zece ani de studii obligatorii. Abia după ce încheiai ciclul de învățământ obligatoriu aveai o evaluare națională în baza căreia erai evaluat dacă ești capabil să faci față vieții de adult care te așteaptă, cu cunoștințele pe care le ai, sau nu. Atunci avea sens să faci evaluarea pentru că era sfârșitul unui ciclu curricular. De la 16 ani, cei care erau în clasa a IX-a, puteau deja să se angajeze sau să meargă la o școală profesională. Acum, evaluarea între clasa a VIII-a și clasa aIX-a, în condițiile în care ești oricum obligat să faci zece ani de studii, este inutilă.

Reporter: Atunci, de ce, totuși, nu se elimină?

Mircea Miclea: Pe de altă parte, în lege era scris că această evaluare națională, dându-se la final de ciclu, nu în mijlocul unui ciclu curricular, când oricum ești obligat să mai faci școală, devine criteriu de admitere la licee unde sunt mai puțini candidați decât numărul de locuri. La liceele în care sunt mai mulți candidați decât numărul de locuri era prevăzut să se dea examen de către liceul respectiv, cu o metodologie anunțată cu un an înainte. Nu se pune în practică pentru că această lege a fost modificată cu largul concurs al politicienilor, al sindicatelor și cu concursul tacit al celor din sistem.
 

Ascultă interviul cu profesorul Mircea Miclea, fost ministru el Educației și Cercetării
2204

Facebook comments