2017, anul distracției în București?

piata-romana-bucuresti.jpg

Revine proiectul pasajului pietonal de la Piața Romană. Acest lucru contravine planului de mobilitate urban durabil, care spune că oamenii trebuie să fie cât mai vizibili în spațiul public

Primăria Capitalei propune un buget de 5 miliarde lei pentru Bucureşti în 2017. Din această sumă 1,1 miliarde lei ar fi pentru investiţii.  Interesant este că bugetul pentru cultură, recreere şi religie (877 milioane de lei) depășește bugetul preconizat pentru învățământ, sănătate și asistență social (628 de milioane de lei). "Practic, la cum arată acum bugetul, 2017 se anunță anul distracției în București, din păcate", spune la RFI reprezentanta ActiveWatch Irina Zamfirescu (AUDIO).

Reporter: A făcut deja turul internetului vestea că Gabriela Firea vrea să aloce 55 de milioane de lei pentru biserici și Catedrala Mântuirii Neamului, plus încă 30 de milioane de lei pentru statui. Per ansamblu, cum arată proiectul?

Irina Zamfirescu: Arată ca toate celelalte. Nu este nimic surprinzător în modul în care a fost realizat, fără o minimă consultare de oportunitate a proiectelor propuse. Mă refer la statui, dar și la o propunere despre un acvariu. Nu este foarte clar din buget. O problemă este faptul că bugetele nu sunt explicate. Avem acolo acest acvariu, care ar trebui să fie o chestie științifică. Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit discutat cu comunitatea. Să aflăm dacă avem sau nu nevoie, dacă este sau nu oportun. A fost făcut, din nou, conform agendei. Din păcate agenda nu prea este publică. De exemplu, am numărat, pe partea de biserici, toate edificiile care ar urma să fie reparate și consolidate. Din acestea doar 8 sunt clădiri istorice, 35 nu sunt clădiri istorice. Mare parte din bugetul primăriei se duce spre un edificiu religios, nu unul istoric. Dacă ar fi fost consolidare de clădiri monumente istorice aș fi putut să înțeleg beneficiul public urgent și imediat. La fel și cu catedrala. În continuare este o construcție controversată. Din reacția de ieri de pe internet îmi dau seama că, mai de grabă, bucureștenii nu ar dori finanțarea catadralei din bani publici. Cu privire la investiții, sunt un pic îngrijorată. Am văzut menționate printre proiecte străpungerea Buzești – Berzei – Uranus. Acest lucru este un pic îngrijorător pentru că ar trebui să vedem dacă este oportună continuarea acestui proiect, deoarece ar afecta parcul Izvor. Trebuie să vedem un studiu de impact pe ce s-a întâmplat pe prima bucată de la Victorie până la Buzești. La fel, am văzut că revine proiectul pasajului pietonal de la Piața Romană. Acest lucru ar însemna să ducem pietonii pe sub pământ ca să nu mai stânjenească traficul. Acest lucru contravine planului de mobilitate urban durabil, care spune că oamenii trebuie să fie cât mai pe jos și cât mai vizibili în spațiul public. Nu trebuie să îi ascundem de trafic. Notabilă mai este și partea de RATB și RADET. Bugetul alocat pentru subvenții este de zece ori mai mare decât bugetul alocat pentru investiții. Mi se pare total nesustenabil. Păstrăm același sistem de subvenții care nu are niște rațiuni sociale. De exemplu, pentru RATB există o subvenție de principiuy pentru toți călătorii din București, la care mai adăugăm niște subvenții pe categorii. Vă dau exemplu celei referitoare la toți pensionarii, fără să ținem cont de o limită de venit. Apoi, sunt subvenționați toți elevii, fără să ținem cont de elevi proveniți din familii defavorizate social. Toate aceste subvenții fac ca bugetul RATB pentru partea de subvenții să fie de 120 de milioane de euro, iar pentru partea de investiții de 11 milioane de euro. În aceste condiții, este destul de greu să îmbunătățim calitatea transportului public. Din punctul meu de vedere sunt alocări extrem de disproporționate.

Reporter: Există 18 spitale ce sunt în administrarea primăriei capitalei. Se anunță îmbunătățiri? Ca să nu mai vorbesc despre sutele de școli.

Irina Zamfirescu: Bugetul pe cultură, recreere, teatre este mai mare decât dacă am aduna bugetul alocat învățământului, sănătății și protecției sociale. Practic, la cum arată acum bugetul, 2017 se anunță anul distracției în București, din păcate. O altă chestiune interesantă este că la cimitire și crematorii avem mult mai mult alocat decât pentru locuințe sociale. Așa cum arată agenda din bugetul din acest moment, care se află în dezbatere publică, este concentrat pe parte de statui, teatre și mai puțin pe partea socială. La spitale, punctul central al bugetului este un studiu de fezabilitate pe acel spital metropolitan. Este un studiu de fezebilitate ca multe altele care s-au mai făcut. Nu spun că acest spital nu este necesar. Spun că este nevoie de o dezbatere în care să vedem dacă este necesar și o dezbatere din care să vedem forma pe care trebuie să o ia acest spital. De exemplu, știu de la Ministerul Sănătății că există un efort foarte mare de a aduce medici în spitalele din România. Există deficit de medici inclusiv în spitalele din București. Discutăm despre marele scandal referitor la transplantul de plămâni. Unul dintre motivele pentru care această secție nu funcționează este pentru că nu avem medici. Trebuie să vedem dacă deschiderea unui astfel de spital este sustenanbilă, în condițiile în care peste cinci sau zece ani Ministerul Sănătății își asumă să „utileze” din punctul de vedere al resurselor umane aceste spitale. Nu am văzut dezbaterea publică pe marginea acestui subiect.

Reporter: Exemple de alte capitale europene care se bucură de un buget de 1,1 miliarde de euro, puteți să ne dați?

Irina Zamfirescu: Budapesta este un exemplu similar pentru noi. Este și în aceeași zonă.

Reporter: Și calitatea vieții?

Irina Zamfirescu: În momentul de față în București calitatea vieții este la coada clasamentului, ținând cont de faptul că suntem cea mai congestionată capitală europeană. Suntem cea mai poluată și de aici vin efectele asupra sănătății publice.

 

Ascultă interviul cu Irina Zamfirescu
2410

Facebook comments