70 de ani de la Pogromul de la Iaşi

pogromul-ia-iasi.jpg

Pogromul de la Iaşi. Foto: SRI, USHMM

Ceremoniile comemorative, care marchează 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi, vor dura două zile. Vor participa supravieţuitori ai pogromului dar şi ambasadorul Statele Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein, invitaţi din partea Ambasadei Germaniei, reprezentanţi ai Muzeului Holocaustului din Washington şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Corespondentul RFI la Iaşi, Violeta Cincu

Programul va fi deschis luni prin comemorările de la cimitirile din Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, unde vor avea intervenţii primarii celor două oraşe, reprezentanţi ai Comunităţii Evreilor din Iaşi, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein, invitaţi din partea Ambasadei Germaniei, reprezentanţi ai Muzeului Holocaustului din Washington şi presedintele Federatiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer.

Tot luni, în cadrul unei recepţii care va avea loc la Hotel Moldova, şase supravieţuitori ai Pogromului vor fi decoraţi de către primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, ca cetăţeni de onoare ai oraşului. În aceeaşi zi va avea loc vernisajul expoziţiilor: "Destine intrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi", la Muzeul Unirii şi "Cum a fost posibil?" la Galeriile de artă "Dana".

Marţi,  la Cimitirul Evreiesc din Iaşi,  va avea loc o depunere de coroane. Vor fi amplasate plăci comemorative în memoria victimelor pe clădirea-monument a fostei Chesturi din perioada interbelică, unde sute de evrei au fost ucişi sau torturaţi, şi alta pe clădirea Gării, locul de unde supravieţuitorii chinurilor de la Chestura poliţiei au fost obligaţi să se urce în cele două vagoane de marfă şi în care au murit peste  2.500 de  evrei.

La Universitatea "Al.I. Cuza" se va organiza, marţi 27 iunie, o masă rotundă pe tema "Pogromul de la Iaşi" iar programul se va încheia cu o proiecţie de filme în aer liber în Parcul Copou, unde vor rula peliculele "Călătoria lui Gruber" de Radu Gabrea şi "Duminica neagră" de Mihnea Chelariu.

 

Pogromul de la Iaşi

Potrivit unui articol semnat de istoricul Adrian Cioflâncă, comunitatea evreiască din Iaşi, reprezenta, înainte de pogrom, jumătate din populaţia oraşului. Au lasat marturie supravietuitori ai pogromului din iunie 1941, dar mai ales vaduve si orfani care si-au pierdut parintii atunci. Putine au
fost familiile de evrei  care nu au pierdut macar o ruda.

Pogromul din Iaşi a fost declansat in 29 iunie 1941, ca urmare a ordinelor date de regimul Antonescu. La violente au participat militari, politisti si jandarmi romani, , soldati germani, legionari si populatie civila din Iasi.

Populatia evreiasca masculina a fost masata la cladirea Chesturii, ori cu forta, ori atrasa cu pretextul ca va primi permis de "liber". Primele mii de victime au cazut la poarta si in curtea Chesturii, lovite în cap cu arma sau bâta, ori împuşcate. Peste noapte, cei rămaşi în viaţă au fost îmbarcaţi în două trenuri de vite, rămase în memorie ca "trenurile morţii".

Primul tren s-a oprit la Călăraşi, iar al doilea la Podu Iloaiei, dupa ce au mers foarte încet, după trasee absurde, în bătaia nemiloasă a soarelui de vară. În total, au murit, conform datelor din istoriografia recentă, în jur de 14.000 de evrei.

 

Violeta Cincu: 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi
658

Facebook comments