În realitate, măsurile de austeritate, asupra cărora Grecia s-a pus de acord joi seară cu UE şi FMI implică concedieri masive în sectorul public şi privatizări de proporţie.

Iar participarea voluntara a sectorului privat nu este pentru moment decât o idee. In paralel cu discutiile de la Bruxelles  ale liderilor comunitari, ministrii europeni de finante au contactat aseara banci, fonduri de invstitii si companii de asigurari care ar dori sa ajute Grecia.

In fine, votul de incredere obtinut de Prim ministrul grec Yorgos Papandreou a avut darul de a reda tari increderea necesara pentru a isi negocia mai departe viitorul financiar.

Cu toate ca unii parteneri europeni nu mai au incredere in capacitatea Greciei de a-si plati intr-o buna zi datoriile, Atena a cerut acum un ajutor robust din partea UE.

Iar UE trage invataminte din criza greaca atât pe planul unei mai bune guvernari financiare cât si pe planul  dotarii cu mecanisme de criza.

Liderii europeni au decis lansarea actului oficial de infiintare a Mecanismului permanent de iesire din criză, un fel de Fond Monetar European care va functiona din iulie 2013.

Un fond european de securitate financiara va fi si el înzestrat cu 440 de miliarde de euro in capacitate efectiva de imprumut. Decizia este luata astazi de summitul european ale carui lucrari continua.