Reportaj în noul muzeu Grigore Antipa: fosile în 3D

muzeul-grigore-antipa-sala-marea-neagra.jpg

Muzeul Grigore Antipa, Sala Marea Neagra

Sâmbătă se redeschide Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, după trei ani de reabilitare. O clădire modernă, cu plasme şi sisteme interactive de prezentare, info-touch-uri şi proiecţii 3D, aşa arată muzeul Grigore Antipa în haine noi.

Holul de la intrare al muzeului are în centru fosila imensă de mastodont american. Pe pereţii de la intrare sunt expuse două trofee de elefant African cu colţi mari de fildeş. Incursiunea în lumea doctorului Grigore Antipa începe cu demisolul, unde prima sală este dedicată Mării Negre.

Diorama cu lumini şi umbre ce dau impresia de apă are un peisaj cu aspect pietros din Marea Neagră. Aici, potrivit info-touchscreen-ului aflăm despre mai multe specii de peşti, de la cei mici, precum hamsia, până la delfini şi marsuini. În a doua sală este expus mediul acvatic dulcicol, apoi lunca inundabilă a Dunării, pentru ca în final să regăsim paradisul păsărilor, cu cele mai spectaculoase habitate şi numeroase specii de păsări, animale şi peşti, Delta Dunării. Diorama Bălţile Dunării prezintă o scenă cu vulturi adunaţi pe lângă un cadavru, explică directorul muzeului Antipa, Dumitru Murariu.

În partea stângă avem bălţile inundabile ale Brăilei. Antipa a avut ideea să lase aici un cadavru de cal otrăvit. După 24 de ore a găsit aceste păsări răpitoare, pe care le prezentăm în vitrină, şi ea în haină nouă”, spune directorul muzeului Grigore Antipa, Dumitru Murariu.

Sala silvostepei cuprinde mai multe diorame cu peisaje specifice de pădure. Domnul Dumitru Murariu îmi arată cum funcţionează cutiuţele digitale aflate în faţa vitrinelor.

Dacă vreţi să vedeţi câteva informaţii despre pasărea aceasta în zbor, că nu ştiu ce este, aici aflăm că este ciuful de pădure şi aflăm răspândirea, statutul de ocrotire, aspecte din biologie. Aceste info-touch-uri sunt în număr de 67, răspândite pe toate cele trei niveluri ale muzeului. În afară de asta, avem o serie de plasme care prezintă aspecte din viaţa speciilor reprezentate în apropiere. De exemplu, aici este cerbul atacat de o haită de lupi, şi acolo filmul cu aspecte din relaţiile din natură între aceste specii”, explică Dumitru Murariu.

 

Ajungem în zona cea mai friguroasă a expoziţiei. După ce am trecut pe lângă cerbul atacat de lupi, trecem pe lângă vitrina care expune o Gârlă iarna. Sunt zone de râu îngheţate, cu păsări şi unele specii de raţe. Demisolul are şi o zonă de informaţii şi diorame cu specii dispărute din fauna României. Înainte de a intra în replica de peşteră pe care poate o ştiţi din vechiul muzeu, găsim o vitrină dedicată savantului biospeolog, Emil Racoviţă.

În peşteră, poate una dintre cele mai spectaculoase părţi ale muzeului, într-o lumină difuză poţi observa formaţiuni carstice, stalactite, coloane, stalagmite, bazine cu apă. Pereţii cu aspect pietros lucesc şi dau senzaţie de scurgeri de apă. Pe tavan, peştera are şi o colonie de lilieci. Peştera a fost prelungită faţă de cea originală cu o porţiune care imită gheţarul de la Scărişoara.

În incursiunea prin muzeu l-am întâlnit pe domnul Carol König care spune că a vizitat Muzeul Grigore Antipa în 1939 alături de tatăl său. “Este mult, mult mai îmbunătăţit faţă de ce am văzut în 39. Aranjamentul a rămas aproximativ la fel, evoluţia prezentării biologice a animalelor a rămas ca ordine, modul de prezentare este altul, dar piesele sunt aceleaşi. Am recunoscut cerbul, am recunoscut şi alte animale pe care le-am văzut atunci şi le reţin şi astăzi. Când am văzut prima dată negri şi alte rase din lume m-am speriat, tatăl meu mi-a spus să nu mă sperii că sunt machete, nu sunt realitate. Acum abia aştept să vin cu nepotul… ”, povesteşte domnul Carol König.

În Atrium-ul central al muzeului pot fi admirate scheletele unor mamifere de talie mare, elefantul indian, hipopotamul şi dinoteriul. Un spaţiu nou a fost creat pentru cabinetul lui Grigore Antipa, primul hidrobiolog din ţară. Aici sunt mai multe cărţi, documente şi obiecte ale savantului. Tot o noutate în muzeu este şi domul de proiecţie, care cuprinde expuneri video despre formarea universului.

Sala dedicată paleontologiei este impresionantă. Recreează un sit paleontologic cu fosile. Interesantă este puntea transparentă din sticlă pe deasupra unui şantier paleontologic cu resturi de elefant de stepă sau de mamuţi. În noul muzeu Grigore Antipa, dinozaurii prind viaţă.

Sunt trei ferestre care te poartă în timp, reconstituiri tridimensionale ale mai multor specii de dinozauri. La fel, sala insectelor este una specială. Tavanul imită un fagure de miere colorat în galben portocaliu, într-un colţ este un copac cu un mare stup, iar în stânga tavanului, spre ieşire, un fluture uriaş stă agaţat. Incursiunea prin muzeul Antipa se termină cu sala Omului, unde regăsim mulaje în mărime naturală ale unor populaţii ale lumii, cu portul, armele şi uneltele lor tradiţionale.

Reportaj la Muzeul Antipa, de Liliana Simionescu
773

Facebook comments